Marea recoltă a banilor europeni

Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) a anunțat luni, 17 august, lansarea celei de-a cincea sesiuni de cereri de proiecte pentru fonduri nerambursabile pe Măsura 121 – “Modernizarea exploatațiilor agricole”. Oficialii de la București au schimbat însă din nou criteriile de punctare a dosarelor, punându-i în mare încurcătură pe majoritatea fermierilor.

Perioada de depunere a dosarelor este 24 august – 18 septembrie 2009, suma totală disponibilă pentru această sesiune este de 161.273.139,60 euro, iar cuantumul maxim care poate fi acordat pentru finanțarea unui proiect este de 2.000.000 euro. Pe pagina de web a APDRP a fost publicată deja și o versiune consultativă a Ghidului Solicitantului, în care sunt explicate în detaliu condițiile de participare și criteriile minime pe care trebuie să le îndeplinească proiectele înscrise în cursă. Ghidul Solicitantului va avea un format definitiv și oficial abia după aprobarea lui de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Pentru a fi selectat pentru finanțare, un proiect trebuie sa acumuleze puncte, conform criteriilor menționate în ghidul amintit, procedura de selecție urmând să fie afișată pe site-ul www.apdrp.ro. Anunțarea rezultatelor pentru cererile de finanțare depuse în această sesiune se va face dupa aprobarea Raportului de Selecție de către Directorul General al Autorității de Management. APDRP va notifica în scris și prin intermediul paginii web www.apdrp.ro pe toți solicitanții privind rezultatul evaluărilor cererilor de finanțare.

Câștigătorul. Învinșii.

La începutul verii, la anunțarea rezultatelor pentru sesiunea noiembrie-decembrie 2008, a fost jale mare printre fermierii mureșeni. Un singur proiect din județ a fost declarat finanțabil, cel depus de Agronicmar SRL din comuna Band. Firma respectivă a reușit să obțină 170.935 RON nerambursabili pentru modernizarea fermei vegetale prin achiziția de utilaje agricole, valoarea totală a proiectului fiind de 301.758 RON. Diferența de bani o va cofinanța firma mureșeană. Trei proiecte au fost declarate neeligibile (unele dintre ele au fost deja retrase de beneficiari), cele depuse de SC Biogaz Mediaș SRL din comuna Nadeș (3,38 milioane lei – pentru achiziție de utilaje și echipamente agricole), SC Agrarisch Actief SRL din Cornești – comuna Crăciunești (284.392 RON – pentru modernizarea fermei prin achiziția de utilaje agricole performante) și SC Diagro Montbeliarde din comuna Daneș (1,6 milioane RON – pentru modernizarea fermei de creștere a vacilor în stabulație liberă cu mulgere mecanică).

Lista “reportaților”

Conform informațiilor publicate săptămâna trecută de APDRP, 448 de proiecte din sesiunea noiembrie-decembrie 2008 au fost selectate pentru finanțare, valoarea totală a fondurilor nerambursabile acordate fiind de 609.210.082 RON, adică aproximativ 150 de milioane de euro (suma anunțată și bugetată de Ministerul Agriculturii). 151 de proiecte au fost declarate neeligibile, suma nerambursabilă pe care ar fi presupus-o acestea ridicându-se la 61 milioane RON. Cele mai multe proiecte însă, 976 la număr (care ar fi însemnat fonduri de peste 1,2 miliarde RON), au fost trecute în categoria “Reportate pentru o sesiune următoare”. Aici s-au încadrat și 20 de proiecte din județul Mureș. Nici admise, nici respinse. Cu posibilitatea însă de a fi îmbunătățite până la startul noii sesiuni, adică 24 august.

De lunea trecută, fermierii mureșeni din categoria “Reportați” s-au pus din nou pe treabă. Ei au la dispoziție două variante: ori rămân în cursă cu proiectele deja depuse, ori le retrag pentru completări și le redepun în termenul anunțat de APDRP, în speranța că vor obține un punctaj mai bun. În oricare dintre variante, ele vor intra în competiție alături de proiectele noi, aflate la prima sesiune.

Prudență maximă la Ceragrim

Ionică Pop, administratorul Ceragrim SRL Ungheni, ar avea toate motivele să fie supărat. În sesiunea de iarnă a fost primul sub linie, ca la admitere, cu 60 de puncte, finanțările oprindu-se la 61. Compania sa a depus un proiect în valoare de 7.882.857 RON, pentru modernizarea unor ferme de bovine și achiziționarea de utilaje agricole. Fermierul mureșean era pregătit să participe cu 50% cofinanțare la suma amintită. La începutul anului era încrezător în șansele sale, mai ales că în trecut mai câștigase două proiecte SAPARD, unul în valoare de 500.000 euro, altul de un milion de euro. La aflarea veștii că proiectul său a fost “reportat”, Ionică Pop a fost dezamăgit. Azi, după deschiderea noii sesiuni de proiecte, este din nou optimist. Prudent, însă, așteaptă publicarea versiunii oficiale a Ghidului Solicitantului. “Vreau să văd grila de punctaj și criteriile de departajare. Abia după aceea voi hotărî dacă are rost sau nu să încercăm îmbunătățirea proiectului. Cine știe…Dacă s-au schimbat regulile, s-ar putea să obținem un punctaj chiar mai mic”, a făcut haz de necaz Ionică Pop.

Semtest, Sanagra și Silvaur intră în competiție

Tot cu 60 de puncte “a picat” examenul în iarnă și PFA Șuteu Gheorghe din Tăureni, al cărui proiect, în valoare de aproape 1,7 milioane RON, viza construirea unui centru zootehnic în stabulație liberă pentru 98 de vaci cu lapte. Noua sesiune de proiecte oferă însă încă o șansă fermierului Șuteu, cu condiția ca acesta să lucreze la îmbunătățirea punctajului.

Cu 58 de puncte, Semtest BVN din Sângeorgiu de Mureș nu a fost departe de a-și vedea proiectul în valoare de 2,84 milioane RON (din care 1,47 milioane ar fi fost nerambursabili) câștigător. Pus pe lista celor “reportate”, proiectul celor de la Semtest vizează modernizarea fermei de tauri.

Umăr la umăr, Sanagra SA Mureș și Silvaur Impex SRL Iernut, cu câte 55 de puncte în sesiunea de iarnă, s-au pus deja pe lucru pentru a obține un punctaj mai bun în toamna viitoare. Prima companie a avansat un proiect în valoare de 7,2 milioane RON (din care jumătate finanțare proprie) pentru modernizarea fermei zootehnice de la Seuca. Silvaur și-a propus modernizarea fermei de vaci Lechința, într-un proiect a cărui valoare este de 7,88 milioane RON (din care 50% finanțare proprie).

Tot cu 55 de puncte a fost “reportat” și proiectul SC Difano SRL Mureș, care-și propunea amenajarea unei ferme de creștere a curcanilor la Venchi, lângă Sighișoara, o investiție în valoare de 11,56 milioane RON, din care jumătate ar fi urmat să fie suportată de către firmă.

“Noi ne-am apucat de treabă. Adaptăm proiectul pe care l-am depus în iarnă și sperăm să fie totul bine. Am înțeles că s-a modificat puțin sistemul de punctaj și îmi doresc să nu apară din nou aranjamente. Proiectul nostru a fost întocmit de superprofesioniști și m-am mirat când am aflat că nu a întrunit punctajul. Alții, cu proiecte de trei lulele-trei surcele au obținut finanțare. Există acolo, în sudul țării, câteva firme de consultanță care au lipici la fonduri”. Marian Cornaciu, administratorul SANAGRA SA

“Proiectul nostru este de 2,7 milioane euro și lucrăm deja la îmbunătățirea lui. De aici, în cazul aprobării, un milion de euro vor fi bani nerambursabili, restul urmând să provină din surse proprii. Să sperăm că în această sesiune totul va fi mai transparent. Nu este normal ca proiectele din sudul țării să fie avantajate, așa cum se pare că s-a întâmplat în iarnă!” Vasile DUMA, proprietarul Silvaur IMPEX

O nouă șansă pentru Mureș

Un alt proiect important care primește o nouă șansă în sesiunea august-septembrie este cel al Heliantus Prod SRL din Reghin, în valoare totală de 3,32 milioane RON, care vizează modernizarea fermei nr.10 și înființarea unor plantații pomicole de 6,3 ha, respectiv 15,68 ha în zona comunei Lunca. În iarnă, proiectul a obținut doar 43 de puncte. În aceeași zonă a agriculturii, SC Esab SRL vrea să investească peste un milion de RON într-o plantație de vie de 4,5 ha și una de pruni de 4 ha în zona comunelor Cozma și Fărăgău. Proiectul a obținut tot 43 de puncte la “examenul” din iarnă.

Important ca valoare (1,88 milioane RON) este și proiectul SC Mobana SRL, care dorește prin această investiție să se conformeze condițiilor de mediu impuse de legislație și achiziționarea de utilaje pentru ferma de vaci cu lapte din Teleac, comuna Gornești.

O altă firmă, Agrosilvaur SRL din Lechința – Iernut și-a propus

achiziționarea de mașini și utilaje performante pentru culturi de câmp, depunând în acest sens un proiect de peste 1,3 milioane RON.

Utilaje își doresc, în proiectele lor și firmele Agrirad SRL, Lechința – Iernut (251.246 RON), SC LOG Construct SRL, comuna Gănești (486.093 RON), SC Dimac Rot SRL, Ungheni, sat Cerghizel (325.491 RON), SC Agroindustriala Cristesti SA (621.245 RON), SC Moragroind SRL, comuna Daneș (823.839 RON), SC Hoptrade SRL, comuna Saschiz (743.508 RON), SC Istrate Servprod SRL, comuna Șăulia și Pogaceaua (1,3 milioane RON), sau persoanele fizice autorizate Molnar Laszlo, sat Bordoșiu, comuna Fântânele (142.755 RON), Năznean Ioan, comuna Band (281.388 RON), sau Feier Cosmin, Ceuașu de Câmpie (257.477 RON).

Business Foundation: “Ceva nu e în regulă la APDRP!”

“Business Foundation lucrează în acest moment la refacerea unor proiecte depuse în sesiunea de iarnă 2008, cei mai importanți clienți ai noștri fiind Semtest BVN și Silvaur IMPEX Iernut. Nu resimțim atât concurența firmelor de consultanță din sudul țării, cât schimbările continue de calcul al punctajului efectuate de autoritatea responsabilă, care în mod cert nu avantajează pe nimeni. Până acum, firmele din Mureș au avut de luptat cu dezavantajul că nu erau plasate în zone defavorizate, sau cu acela că nu aveau un acționar unic care să aibă sub 40 de ani. De acum încolo, nu vor mai primi nici 10 puncte pentru că fac parte, de pildă, din Asociația Crescătorilor de Bovine și Taurine. După noul regulament, trebuie să fie membri ai unor asociații ale producătorilor. Din câte știu, este pe cale de a se înființa o astfel de asociație la Mureș, tocmai cu scopul de a nu pierde cele 10 puncte. Tot după noul regulament, care nu este încă definitiv, și sper că nu va rămâne în această formă, două segmente nu vor mai avea punctaj deloc: creșterea bovinelor pentru îngrășat și fermele de taurine pentru reproducere. Mi se pare aberant. Semtest, care a obținut un punctaj foarte bun și ar fi avut șanse mari în această sesiune ar putea fi scos cu totul în afara jocului. În altă ordine de idei, beneficiarii care trebuie să-și revizuiască acum proiectele vor avea mari dificultăți ca într-un timp așa de scurt să înnoiască o serie de documente care sunt expirate. Mă refer aici la diverse avize, certificate de urbanism… Ceva nu este în regulă la autoritatea care administrează aceste fonduri. Suntem deja în luna august și este prima sesiune de proiecte din acest an! Mult prea târziu…”

Cristian Tălmăcean, director general al Business Foundation

Ce înseamnă APDRP?

Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) este instituția care, după aderarea României la Uniunea Europeană, îndeplinește funcția de plată pentru proiectele de investiții, finanțate din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală și din Fondul European de Pescuit. De asemenea, APDRP efectuează plăți pentru proiectele SAPARD care au fost deja contractate până la finele anului 2006 și implementează tehnic și financiar Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

Ce vrea Măsura 121 – pe înțelesul tuturor

Măsura 121 „Modernizarea exploataților agricole” se încadrează în Axa I – „Creșterea competitivității sectorului agricol și silvic” și are ca obiective:

a. Introducerea și dezvoltarea de tehnologii și procedee noi, diversificarea producției, ajustarea profilului, nivelului și calității producției la cerințele pieței, inclusiv a celei ecologice, precum și producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile;

b. Adaptarea exploatațiilor la standardele comunitare;

c. Creșterea veniturilor exploatațiilor agricole sprijinite;

d. Sprijinirea membrilor grupurilor de producători sau ai altor forme asociative în vederea încurajării fenomenului de asociere.

Fondurile totale alocate Măsurii 121 prin FEADR până în 2013 sunt de 991.827.895 euro, din care contribuția Guvernului României este de 20%, iar cea a Uniunii Europene de 80%.

“Toate proiectele Ventrust pe Măsura 121 au fost aprobate!”

Claudiu Brad este expert AFSC Europene în cadrul Ventrust, una dintre companiile de anvergură la nivel național specializate în întocmirea proiectelor pentru fonduri europene. El consideră că reducerea birocrației la nivelul autorităților care administrează banii europeni ar face ca drumul de la întocmirea proiectelor la încasarea banilor să fie mult mai scurt.

Reporter: Cum va explicați că în sesiunea noiembrie-decembrie un singur proiect din județul Mures, și acela mic, a reușit să obțină finanțare pe Măsura 121?

Claudiu Brad: Fără a cunoaște conținutul proiectelor, respectiv modul în care au fost întocmite nu putem da un răspuns obiectiv care să explice de ce un singur proiect a fost aprobat.

Rep.: Câte proiecte din județ și câte la nivel național aveți în lucru pe acest segment?

C.B.: La ora actuală, Ventrust a obținut finanțări în valoare de 3 milioane de euro pentru partenerii săi din țară, toate proiectele depuse find aprobate.

Rep.: Resimțiți o concurență “neloială” a anumitor firme de consultanță din sudul țării care, se spune, au “lipici” la APDRP și câștigă pe bandă rulantă proiecte?

C.B.: Statistic vorbind, cele mai multe proiecte depuse și care au beneficiat de finanțare vin din zone agricole “tradiționale” ale României, respectiv Câmpia de Vest sau Câmpia Română, deci este normal ca numarul de proiecte aprobate să fie mai ridicat decât în alte zone din țară, și contractarea pieței în general face ca unele firme de “consultanță” să arunce în piață informații de genul “cunoaștem pe cine trebuie, acolo unde trebuie”, și să ofere anumite “garanții” în ceea ce privește succesul unui proiect.

De asemenea, trebuie luat în considerare faptul că, pentru producătorii și importatorii de mașini agricole, de exemplu, găsesc în acest tip de programe o oportunitate pentru a putea menține sau crește vânzările, în acest sens dezvoltând divizii în cadrul companiei, sau având contracte cu firme de consultant care realizează doar acest tip de proiecte (achiziția de mașini agricole), acumulând în timp mult mai multă experiență și rutină de lucru decât alte firme de consultant.

Rep.: Ce ar trebui îmbunătățit pentru ca drumul de la întocmirea proiectelor la încasarea banilor și punerea în practică a investițiilor să fie mult mai scurt?

C.B.: Consecvența – în sensul în care “Ghidul beneficiarului” – “biblia” acestor fonduri, să nu sufere modificări la nivelul procedurilor, sau aceste modificări să nu fie anunțate.

Un sistem birocratic redus si o viteză de reacție crescută la nivelul autorităților va duce în mod cert la scurtarea drumului de la întocmirea proiectelor la punerea în practică a acestora.

Alin BOLBOS