Clădirea Prefecturii, spectacol secesionist de forme și culori
Actualul sediu al Prefecturii Mureș, sau “Fosta Primărie”, după cum mai este cunoscută clădirea, face parte împreună cu Palatul Culturii din spectaculosul ansamblu secesionist construit la Târgu-Mureș la începutul secolului al XX-lea. Lucrările de construcție s-au desfășurat între anii 1907-1908 și au fost conduse de arhitecții Komor Marcell și Jakob DezsÅ‘. Azi, imobilul este un obiectiv turistic care nu trebuie ratat.
Construcția este de mari dimensiuni, având un aspect grandios, marcat de contrapunerea dintre corpul masiv al clădirii, dezvoltat pe orizontală, și turnul zvelt și elansat din colțul stâng. Planul este în forma literei „U”, iar elevația se compune din patru nivele. În legătură cu sursa de inspirație pentru dotarea edificiului cu o campanilă s-au emis două ipoteze. Pe de o parte, acest element a fost pus în legătură cu turnurile clopotniță ale bisericilor de lemn din Transilvania, dar care la rândul lor își au sorgintea în turnurile bisericilor gotice. Având în vedere că edificiul a fost ridicat pentru a îndeplini funcția de sediu al administrației locale, nu este întâmplător faptul că plastica generală a fost comparată cu cea a palatelor comunale medievale, de a căror structură aduce aminte tocmai prin prezența campanilei cu ceas.
Sinteza de stiluri
Interiorul prezintă o sinteză de stiluri decorative, ceea ce îi conferă un pitoresc aparte. Zona intrării, cu holul și scara ce duce spre etaj, este cea mai reprezentativă în acest sens. Sistemul de acoperire adoptat, cel al bolților stelare pe nervuri, este preluat din arhitectura gotică. Folosirea unei astfel de soluții se poate justifica, în acest caz, doar prin raționamente estetice, întrucât la începutul secolului al XX-lea nu mai putea fi vorba de fundamentele practice ale unui astfel de tip de acoperire al încăperilor. Bolțile sunt pictate cu motive vegetale spiralice. Unul dintre elementele cele mai spectaculoase ale holului de la intrare este banca de piatră cu picioarele în formă de labe de animal și cu mânerele în formă de aripi. Spătarul aurit are în partea superioară un scut încadrat de două volute. Scara monumentală care urcă spre etaj prezintă la rândul ei unele elemente impresionante cum ar fi partea superioară a balustradei, realizată într-o manieră organică, lăsând impresia unui animal șerpuitor în mișcare sau a unui val de apă. Cornișa plasată imediat sub acoperiș are un traseu zigzagat, ceea ce conferă fațadei ritmicitate și dinamism. Acoperișul este alcătuit din țiglă colorată de formă romboidală, având aspectul unui covor țărănesc.
Adriana BĂ‚DULESCU
