Câți mai rămânem?

Una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă România este scăderea continuă a populației. Nu este o scădere oarecare, ci una de mare amploare, responsabilă fiind scăderea natalității și plecarea românilor în căutarea unui trai mai decent prin alte zări. La nivelul județului Mureș, ultimii 20 de ani au lăsat amprenta unei scăderi a populației de peste 40.000 de persoane.

La 20 de ani de la Revoluția din 1989, politicile sociale din România sunt încă incoerente, ineficiente, sunt lipsite de viziune, nu se bazează pe evidențe, indicatori sociali. Cum se prefigurează viitorul sumbru al României este evidențiat și în raportul din septembrie 2009 al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Riscurilor Sociale și Demografice din România. „Prezentul și viitorul vor fi însă caracterizate de un context social diferit, criza economică având efecte negative atât asupra veniturilor populației care vor continua să se reducă, cât și asupra cererii de protecție socială (ajutoare de șomaj, venit minim garantat, locuințe sociale, servicii de asistență socială, etc.) care va crește”, se arată în raport.

Până în 2050, populația din Mureș scade cu 25%

În 2009, Agenția pentru dezvoltare regională Centru a prezentat situația demografică a regiunii Centru, un studiu intitulat “Importanța evoluției demografice în planificarea regională-Prognoza demografică pentru Regiunea Centru.” În studiu, se precizează că, potrivit unei prognoze realizate de Institutul Național de Statistică în perioada 2007-2050, pentru Regiunea Centru, populația județului Mureș se va reduce cu 25%. Potrivit analizei, dacă în 2007 în județul Mureș se înregistrau 581.800 de locuitori, în timp, până în anul 2050 vor rămâne 436.600 de locuitori. Ponderea tinerilor până în 14 ani va scădea ajungând, de la 16,1% în 2007, la 10,9% în 2050. Pentru grupele de vârstă 15-64 de ani, ponderea va ajunge, de la 68,7 % în 2007, la 58,5% în 2050. În schimb, numărul persoanelor vârstnice, cu vârste peste 65 de ani, își va dubla ponderea ajungând de la 15,2%, cât se înregistra în 2007, la 30,6% în anul 2050. “Reducerea ponderii populației active va cauza dificultăți majore pe piața muncii. Consecințele probabile ale îmbătrânirii demografice sunt prelungirea perioadei de activitate a indivizilor și o mai mare mobilitate a forței de muncă. Creșterea ponderii populației vârstnice va crea o presiune tot mai puternică asupra sistemelor de asigurări sociale, punându-se problema sustenabilității acestora pe termen lung”, se arată în raport.

În zece ani populația a scăzut cu 4,8%

La recensământul din 2002, populația stabilă a județului Mureș era de 580.851 de locuitori, ocupând locul 14 în ierarhia județelor țării, cu o pondere de 2,7 %. Față de recensământul din 1992 numărul locuitorilor a scăzut cu 29.202, respectiv cu 4,8%. Scăderea numărului populației se datorează atât sporului natural negativ (diferența dintre născuții vii și decedați), cât și soldului negativ al migrației externe (diferența dintre persoanele plecate definitiv din România) și persoanele venite în România.

Natalitate vs. mortalitate

Noile realități economice și sociale și-au adus și ele contribuția asupra evoluției descendente și apoi a menținerii la un nivel scăzut a natalității. Scăderea nivelului de trai, șomajul, incertitudinea și stresul sunt factori specifici perioadei de tranziție. Pe lângă scăderea fertilității, această nouă tranziție este însoțită și de schimbări în atitudini și comportament asupra căsătoriei, coabitării, divorțului, copiilor născuți în afara căsătoriei. Pe lângă aceasta se mai adaugă și emanciparea femeii. “Dacă numărul deceselor este în prezent mai mare decât cel al nașterilor, acest fapt se datorează mai multor factori: economia în declin, emanciparea femeii și evoluția conceptului de planning familial. Femeia dorește în ziua de azi să fie egală bărbatului, iar asta presupune să aibă o carieră, să fie cât mai independentă din punct de vedere financiar, să împartă sarcinile casei cu soțul ei. Un copil își dorește fiecare cuplu, dar atunci când se pune problema mai multor copii, părinții se gândesc de două ori. Familia lărgită nu se mai află în jurul copilului, pentru a contribui fiecare la creșterea lui. Uneori, părinții își doresc mai mulți copii, nostalgia copilăriei împărțită cu frații și surorile fiind curmată de adevărul crud al realității: situația financiară a familiei. Întrebarea „Cum îi vom crește?” pare firească pe buzele unor tineri care nu își găsesc un loc de muncă, care au fost dați afară, nu au o locuință, au venituri foarte mici și perspective la fel de sumbre. Pentru viitor, din punctul meu de vedere, situația se va îmbunătăți odată cu stabilizarea economiei și femeia modernă va reînvăța să fie mamă și să găsească echilibrul între diferitele roluri pe care societatea le revendică: mama- gospodină, femeie de carieră”, a precizat, pentru Ziarul de Mureș, Simona Butu, psiholog la Centrul Mureș al Fundației Alături de Voi România.

Mureș, 2009, spor natural negativ

Anul trecut în județul Mureș s-au înregistrat 6.356 de nașteri, au decedat 7.052 de persoane, s-au oficiat 3.028 de căsătorii, iar instanțele de judecată au aprobat 732 de divorțuri. Când scăderea natalității ori menținerea unui nivel scăzut al fenomenului se instalează pe o lungă perioadă de timp, intervine deteriorarea structurii pe vârste a populației. Cu alte cuvinte, nu scăderea în sine a numărului populației este evoluția cea mai îngrijorătoare, ci faptul că acestei evoluții i se asociază o degradare continuă a structurii pe vârste. ”E un fenomen destul de frecvent în care sporul natural este negativ. În ultimii ani așa s-a menținut. Și nu cred că se va schimba, ținând cont de situația economică precară, de influența nivelului de trai”, a declarat Ioan Matei, director coordonator al Direcției Județene de Statistică Mureș. Factorii de scădere a natalității sunt multipli, evidențiați de specialiști în domeniu: emanciparea femeii și participarea crescândă a acesteia la activități economice în afara gospodăriei, creșterea duratei și nivelului educației, slăbirea influențelor normelor culturale, costul ridicat al copilului, numărul mare al mijloacelor contraceptive, mobilitate socială în creștere etc. „Contracepția are un rol extrem de important și fiecare are dreptul de a alege câți copii își dorește, care este momentul potrivit pentru a da naștere acestora, dar este și un factor care a dus la scăderea natalității”, susține psihologul Simona Butu.

Politici de încurajare a natalității

Printre strategiile care ar trebui abordate, din punctul de vedere al specialiștilor de la Institutul Național de Statistică se numără stabilirea priorităților și alocarea fondurilor și în funcție de previziunile demografice, aplicarea unor politici de încurajare și promovare a mobilității profesionale și teritoriale a forței de muncă, politici de facilitare a absorbției tinerilor pe piața forței de muncă, de îmbunătățire a inserției sociale a imigranților, un sistem educațional în concordanță cu necesitățile viitoare, dimensionarea adecvată a sistemelor de asigurări sociale, ținând cont de ponderea tot mai mare a populației vârstnice și, nu în ultimul rând abordarea unor politici de încurajare a natalității și de susținere a tinerelor familii.

Arina MOLDOVAN