Basescu nu-i promulge pe Basa si Frunda

Legea ANI, modificata în urma cu 3 saptamâni nu a fost promulgata de Traian Basescu. Saptamâna trecuta, presedintele a cerut reexaminarea legii pentru a se pastra anumite paragrafe existente anterior. Asa ca senatorii mureseni, Gyorgy Frunda si Petru Basa, care au reusit sa „strecoare†articole de lege care îi încurcau în declararea averilor, au luat „teapa†de la presedinte. Oricum efectele legii, chiar si nepromulgata, se vad în interiorul institutiilor publice muresene care deja au primit circulare interne despre modul în care angajatii trebuie sa-si completeze declaratiile. si faptul ca nu mai sunt publice. La ce venituri au nici nu ne miram.
Bucurosi nevoie mare ca si-au vazut modificarile la Legea ANI trecute de Senat, parlamentarii mureseni Frunda si Basa au acum o mare problema. „Raul†de presedinte Traian Basescu nu vrea legea în forma adoptata de Parlament si cere sa i se mai faca o „operatie esteticaâ€. seful statului propune ca termenul în care ANI poate sa verifice persoanele care parasesc functiile publice sa fie de trei ani, asa cum prevedea legea anterioara, si nu de un an. În plus demnitarii trebuie sa declare daca si sotul, copiii majori sau parintii sau socrii lor au derulat sau deruleaza, direct sau prin intermediul vreunei societati comerciale la care sunt asociati ori actionari, contracte finantate din bani publici. Noua lege ANI nu va avea efect retroactiv, presedintele recomandând pastrarea publica a declaratiilor de avere si interese de pâna acum.

Frunda si Basa cei secretosi
La propunerea lui Frunda, s-au eliminat din textul legii toate prevederile, incluse de Camera Deputatilor, referitoare la comisia de cercetare constituita pe lânga fiecare Curte de Apel, care ar fi urmat sa sesizeze instantele daca ar fi constatat ca sesizarile trimise de ANI sunt întemeiate. În varianta adoptata de deputati se mentiona ca pe lânga fiecare Curte de Apel va functiona o comisie de cercetare a averilor, alcatuita din doi judecatori, desemnati de presedintele instantei si un procuror de la parchetul care functioneaza pe lânga respectiva curte. În plus, senatorii, tot la propunerea lui Frunda, au mai eliminat mentiunea “valoare estimata” de la capitolul “bunuri sub forma de metale pretioase, bijuterii, obiecte de arta si cult, colectii de arta si numismatica, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural national sau universal, a caror valoare depaseste 5.000 de euro”, fiind adaugata rubrica “modul de dobândire”. Un alt amendament adoptat de plen, dupa ce anterior fusese respins de comisii, se refera la faptul ca nu constituie infractiune fapta persoanei care îsi modifica declaratia de avere sau de interese care nu corespunde adevarului, daca denunta fapta mai înainte ca Agentia Nationala de Integritate sa se fi sesizat pentru aceasta. Amendamentul în acest sens a fost propus de senatorul muresean PD-L Petru Basa. Textul a fost adoptat cu 72 de voturi “pentru”, noua voturi “împotriva” si opt “abtineri”.
Cum functionarii mureseni au scapat de „corvoada†depunerii declaratiilor
Institutiile publice muresene au primit saptamâna trecuta o adresa prin care li se explica modul cum trebuie sa-si completeze declaratiile de avere si interese. si mai ales faptul ca acestea nu vor mai fi fi publice. Mai ales pentru presa, care a devenit tot mai interesata de veniturile bugetarilor. Asta desi legea nu a fost promulgata de presedinte. Ori cei responsabili au crezut ca Basescu nu va avea vreo obiectie la adresa legii si s-au grabit sa o considere intrata în vigoare, ori este vorba de o greseala de procedura. Ca doar traim într-un stat de drept, guvernat de legi care trebuie respectate. Oricum, daca presedintele nu o va promulga pâna în 15 iunie toti vor trebui sa procedeze ca si în anii trecuti. Iar pe site-urile institutiilor vor trebui publicate declaratiile ca si pâna acum.
Cât câstigau functionarii si alesii publici mureseni
Ne-am grabit sa verificam ultimele declaratii de avere publicate pe internet, înainte ca acestea sa dispara în eter. Unii le mai au altii nu. Ca sa va aratam, înca o data, cam cât câstiga cei mai bine platiti bugetari de la noi din judet. Printre primii sunt secretarii de municipii si cel al Consiliului Judetean Mures. Astfel secretarul primariei Târgu-Mures Maria Cioban câstiga anual 122.706 lei, secretarul CJ Mures Paul Cosma 107.921 în timp ce secretarul din Reghin, Koss Gabriela, are un salar de 73.719 lei anual. stefan Blanaru, secretarul municipiului Târnaveni nu a avut bunavointa de a-si publica pe site-ul institutiei declaratia de avere. Desi are aceasta obligatie si este responsabili cu respectarea legalitatii. Gheorghe Huma, secretarul din Sighisoara, are publicata declaratia dar ea nu poate fi vazuta. Eroare de pagina. Prietenii stiu de ce.
„Sarmanii†de la CJ Mures
Presedinta, directorii si sefii de servicii ai CJ Mures nu o duc rau deloc cu veniturile. Totusi, Lokodi Edita câstiga cu 700 de lei mai putin decât secretarul ei, adica 107.269 lei. Bartha Iosif, directorul executiv economic, are un „salarel†de 84 mii de lei anual. El este depasit de colegul sau responsabil cu fondurile europene, directorul executiv Valeriu Bataga, care primeste anual aproape cât presedinta: 94.819 lei. Nici arhitectul sef al judetului, Csortan Ilona, nu se poate plânge. Pe lânga salarul de 68.382 de lei primit pentru functia detinuta la CJ, doamna mai ia o redeventa pentru activitatea prestata la Comisia Monumentelor Istorice Mures. Aproape 9000 de lei anual. În total arhitecta a câstigat 77.000 de lei. Sa te ia insomniile nu alta. Daca „bosii†de la CJ se lafaie cu salarii între 8.000 si 10.000 de lei lunar, sefii de servicii se multumesc cu mai putin. Astfel Genica Nemes are un venit de aproximativ 70 de mii de lei în timp ce colegul sau Calin Suciu se „multumeste†cu 69.376 lei salar si o indemnizatie de membru al CA Parc Industrial Vidrasau de 3900 de lei. Nici Mariana Preotu nu se poate plânge de saracie. Doamna sef serviciu are un salar de 77.212 lei, aproape cât un director executiv. Tot sa lucrezi la CJ Mures.
Pascan scos de pe podium
Nici la Prefectura Mures nu se vede austeritatea, conform ultimele declaratii de avere publicate. Daca ne asteptam ca seful institutiei Marius Pascan sa fie si lider la venituri, realitatea este alta. Pascan se afla abia pe locul al patrulea, cu cei 67.225 lei, dupa subordonatii sai mult mai bine platiti. Pe primul loc la salariu se afla seful de serviciu Dorin Cioban cu aproape 80.000 de lei anual, urmat de seful corpului de control Ioan Pascu, cu 75.293 lei. Calin Sara, locul trei în clasamentul salariilor cu cele 68.169 lei obtinute, si-a rotunjit veniturile cu înca 18.000 de lei din redevente încasate pentru calitatea de membru în consilii de administratie si din alte activitati. În total Sara câstiga aproximativ 86.000 anual, depasindu-i pe colegii sai la categoria venituri cumulate.
Dorin, la jumatatea lui Imola
Alesii publici sunt devansati pe departe de functionari. La Primaria Târgu-Mures. Astfel, primarul Dorin Florea si vicele Csegzi Sandor au câstigat fiecare aproximativ 64.000 lei anual. Putin peste 5000 de lei pe luna. În timp ce subordonatii din Primarie se lafaie cu venituri de lux. Cea mai tare din parcare este fara îndoiala Kiss Imola, directorul economic, care detine recordul în judet cu cei 131.686 de lei câstigati numai din salar. Asta înseamna 11.000 de lei pe luna. Nu-i rau pentru un bugetar. Nici celalalt director executiv, Korpodi Gyorgy, nu o duce chiar rau, cu cei 113.557 lei câstigati din salar anual. Asta înseamna putin sub 10.000 de lei lunar. sefii de servicii Maria Grama si Aurel Trif se compara cu cei de la CJ. Prima are 66.000 pe an în timp ce responsabilul cu imaginea 61.574 lei.  Adevarul ca la cât stres au parte din partea „marelui sef†chiar îsi merita banii acestia.
PS: Toate aceste venituri publicate se refera la anul fiscal 2008. Ultimele declaratii de avere sunt cele din anul 2009.