Copiii cu dizabilitati, la bunul plac al autoritatilor

Centrul de Zi „Perseverenta†din cadrul Fundatiei Alpha Transilvana este în bataia vântului de un an. Ambigua legislatie, durutul în cur al autoritatilor publice locale si judetene – al celor 23 de consilieri locali, 35 de consilieri judeteni, trei directori de la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Mures – îi afecteaza direct pe cei 24 de copii ai centrului de zi si peste 300 aflati în ambulatoriu. si nu pe Fundatia Alpha Transilvana cum este tratata superficial problema de catre aceiasi factori decidenti pe care oricum nu îi intereseaza acei copii în ciuda a ceea ce spune legislatia.

Începuturi. Parteneriat public-privat
Centrul „Perseverenta†a fost înfiintat în 2002, în urma câstigarii de catre Fundatia Alpha Transilvana în parteneriat cu Directia Generala de Protectia Drepturilor Copilului(DGPDC), actuala Directie Generala pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului Mures (DGASPC), a unui proiect Phare „Copiii mai întâiâ€. De fapt mai precis invers, deoarece DGPDC era gestionarul proiectului, fundatia având doar statut de partener. Proiectul se adresa copiilor cu dizabilitati multiple care nu puteau urma nici o scoala de masa si nici una speciala. De asemenea, îsi propunea ca acestia în timp, printr-o actiune concertata a specialistilor logopezi, kinetoterapeuti, psihologi si altii sa deprinda anumite abilitati usoare pentru un copil fara deficiente, dar extrem de greu de învatat de catre acesti minori cu probleme. În timp, obiectivele erau ambitioase si vizau intregrarea sociala a acestor tineri, adica un loc de munca adaptat nevoilor si abilitatilor lor. Primul an, treburile au mers bine pentru ca finantarea serviciului era asigurata direct de Uniunea Europeana care supraveghea si implementarea proiectului. Nici urmatorii trei ani nu au fost problematici deoarece prin contractul de finantare Consiliul Judetean si-a asumat sa sustina cu bani centrul. Din 2006, când legislatia privind parteneriatul public – privat a fost abrogata, Centrul Perseverenta ar fi ramas descoperit. Cei doi parteneri au apelat la un artificiu atunci pentru ca Perseverenta sa mearga mai departe. Centrul a fost preluat de fundatie, iar directia contracta serviciile prestate de catre specialisti în folosul copiilor cu dizabilitati. Parteneriatul a mers asa pâna la 31 iunie 2009 când…
Spalarea pe mâini la români… si unguri
… redenumita DGASPC Mures, condusa de Schmidt Lorand, Codruta Sava, Vasile Mezei, ca sa amintim toti directorii din 2009, a avut o tresarire legala si a anuntat ca nu mai finanteaza serviciul pentru ca nu are nicio obligatie?! Adica înfiintezi un serviciu pentru care nu ti-a pus nimeni pistolul la tâmpla, îl mosesti vreo câtiva ani ca sa te lauzi ca ai activitate si dupa aceea îl dai dracu’, amintindu-ti subit ca nu ai nicio obligatie. si mai dai dovada si de mârlanie, luându-le oamenilor microbuzul cu care erau transportati copiii cu dizabilitati si mobilierul pentru ca, deh, acestea sunt, nu-i asa, ale tale, dar serviciul, nu. Aici ne vedem obligati sa facem o comparatie cam ce înseamna sistemul de protectie a copiilor de stat si ce înseamna Perseverenta. Sistemul de stat este un energofag de resurse si o spunem fara teama de a gresi. Spre exemplu, în ultimul an în care directia a administrat centrul cu un buget mai mare si a facut mai nimic. Fundatia Alpha Transilvana a preluat centrul de zi si ambulatoriu pentru copii cu nevoi speciale din 2007 cu un numar de 30 copii cu dizabilitati severe în programul de zi si 70 de copii cu dizabilitati medii si accentuate în programul ambulator. Anul urmator deja erau 258 de copii în ambulator. În plus au introdus un nou serviciu cel de hidroterapie, pe lânga cele traditionale. În 2006, când serviciul se afla înca la directie s-au cheltuit 583.191 de lei, în timp ce în urmatorii doi ani bugetul a fost constant de 550.000. Raportat însa la numarul de beneficiari amintiti anterior, observam ca, dispunând de un buget anual mai mic si cu un numar mai mic de personal, Fundatia Alpha Transilvana a oferit servicii mai multe pentru un numaar de 2,5 ori mai mare de beneficiari. Semn ca îsi societatea civila îsi chiverniseste mult mai bine resursele fata de angajatii de la stat pe care îi doare în cot când trebuie sa primeasca, dar care devin brusc parcimoniosi când trebuie sa dea undeva unde nu e loc de o afacere si un comision, asa cum va vom arata mai jos.
Niste tarani…
 Suntem în 2009, spre sfârsitul lunii mai când în disperare de cauza si fara fonduri, Fundatia Alpha Transilvana a apelat la bunavointa Consiliului Local Tîrgu Mures. Dupa o interpelare facuta în luna aprilie de alesul local democrat-liberal Ioana Roman, în luna septembrie, consiliul accepta sa suporte 250.000 de lei necesari functionarii centrului de zi „Perseverentaâ€. Dupa cum aratam mai sus, suma nu acopera nici macar jumatate din necesarul de resurse al centrului. Banii erau destinati finantarii serviciului pe perioada iulie-decembrie 2010. Consilierii locali au aprobat, dar Primaria nu a dat în schimb niciun leu, semn ca alesii sunt fix nimic în fata executivului, ca, nu-i asa, sa îl citam pe Dorin Florea, primar de Tîrgu Mures, pixul e la mine. Credeti ca am vazut vreun consilier local facând vreun demers legal împotriva edilului-sef pentru ca nu a respectat o hotarâre de CL? Vedeti de treaba. Oameni de paie. În 2010 se întâmpla la fel, consilierii locali aproba în buget o alta transa de 250.000 destinati tot sustinerii Centrului Perseverenta. Bani nu sunt virati însa. Din iulie pâna în aprilie, fundatia cheltuie din fondurile proprii 711.000 de lei pentru functionarea în continuare a centrului de zi si a ambulatoriului. În mai, la o alta analiza si în lipsa de resurse, fundatia anunta pentru prima data ca va închide centrul. Negociaza cu reprezentantii primariei, discuta cu parintii o varianta de sustinere a activitatii, dar toate esueaza. Din 17 mai, activitatea în centru se suspenda si fundatia mai face o încercare sa îi înduplece pe consilierii locali sa aprobe o conventie de colaborare prin care îi vor vira sumele deja aprobate, nu-i asa, în Consiliul Local.
Rusinos…
Ce a iesit în Consiliul Local a fost un circ în toata regula. Dar unul extrem de penibil. Consilierii locali s-au legat de conturi, adica sa aiba contabilitate separata, de parca pâna acum i-ar fi umplut de bani si nu si-au justificat sumele cheltuite. Printre desteptii de serviciu i-am remarcat pe democrat-liberalii Liviu Todoran si Maria Georgescu, si pe UDMR-istul sef peste Comisia de Buget – Finante, Kolozsvari Zoltan. De altel, Liviu Todoran ne-a umplut de respect, spunând urmatoarele dude: “Nu stim ce se întâmpla cu baniiâ€, care bani, dom’ Todoran? Aceia pe care nu i-ati virat vreodata? Bineînteles ne-a emotionat si discursul viceprimarului Claudiu Maior care nu a avut probleme ca spre FC Municipal s-au virat un surplus de câteva sute de mii de lei, de ne-a dat Curtea de Conturi din nou drept exemplu, dar s-a înfoiat ca o fundatie vrea un act de certificare ca vor primi vreodata banii: “Oricum ati fi primit banii, nu încercati sa faceti alte demersuri, sa vii sa te îndoiesti ca o sa primesti banii si mai ceri înca o conventie de colaborareâ€.  ïŠ Multumim, cvasi-cetateanule “Pro Urbe†pentru gluma buna. Pentru a-ti împrospata memoria, pe care ne amintim ca o ai foarte buna, de fapt, îti dam o tema de matematica simpla: câte luni au trecut din septembrie si câte din februarie de când oamenii aia azut…nimic?
Ei, dar niciunul dintre acesti vorbitori aflati în treaba nu ne-au impresionat precum edilul-sef care le-a servit angajatilor fundatiei o lectie despre orice si despre nimic. “Sa terminam cu aceasta ipocrizie în aceasta tara si sa recunoastem ca atunci când nu poti, nu poti, a spus-o Marin Preda, v-o spun si eu. Nu am vazut un mare om de afaceri, un senator, deputat, nu am vazut pe nimeni care învârt bani în acest oras sa se milosteasca vreodata de dvs., a fost mai facil pentru dvs. sa apelati la o primarie, milostiva de fiecare data. V-am rugat în acest an ca am si gradinitele, si v-am rugat sa rugati parintii. Vreti sa va mint. Poftiti, treceti si dublati-va sumele, nu pot sa va spun acest lucru. si regret ca se încearca cu pedala emotionala acest lucru în consiliul local; ati avut cât ati vrut, nu ma provocati sa va spun si mai mult, nu uitati comportamentul pe care l-ati avut în primii cinci ani, acest lucru ar fi bine sa îl cunoasca si parintii. Dar nu înseamna ca dizabilitatea unui copil este si lipsa de fonduri a unui parinte. Nu aduceti parintii ca sa fie elemente de presiune. Vreti sa va spun cum s-a reconstruit Germania cu surtul, carau femeile caramizi si bolovani toata Germania si nu s-a mai vaicarit o Europa întreaga. si noi într-o perioada de criza nu vrem sa recunoastem ca la un moment când nu poti trebuie sa iei si masuri. V-am dat exemplu pe mama. Solidaritatea nu trebuie sa se manifeste doar ca dam bani ca stiu sa fac eu. Dar întelegeti ca nu sunt. V-am rugat sa aveti rabdare trei luni. si în momentul în care faceti ceva, vedeti de la început la sfârsit, eu niciodata nu am facut ceva bazându-ma ca cineva îmi va da cevaâ€, semnat Dorin Florea.
Pâna la urma, cu sfada multa, consilierii au aprobat conventia de 500.000 de lei. Daca vor vedea vreodata banii, cine stie? Ah, da, Florea cu pixul e la mine. Cu care a semnat totusi 100.000 de lei. Cel putin asa sustine Kiss Imola, directorul economic al Primariei. De care înca reprezentantii fundatiei nu stiu nimic. Necesarul pentru functionarea centrului doar pentru copiii din Tîrgu Mures este de 421.000 de lei, din care 250.000 au fost solicitati primariei. Pentru copiii din judet, fundatia este la mila Consiliului Judetean, unde a depus un proiect pentru obtinerea unei sume de 99.000 de lei. tinând cont ca alesii judeteni trebuie sa împarta 400.000 de lei la 52 de proiecte depuse de organizatiile neguvernamentale e straveziu ca Alpha Transilvana nu va primi suma solicitata. Va primi ceva totusi.
De ce?
Întrebarea ar fi de ce trebuie sa fie suportati din bugetul local si bugetul judetean banii pentru Centrul Perseverenta? Raspunsul se afla în Constitutia României si în câteva legi pentru protectia persoanelor cu handicap, respectiv pentru protectia copilului. Ambigue însa când vine vorba de finantare. Va oferim un singur exemplu: alineatul 4 din art. 46 din Legea Nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului care spune asa: „Organele de specialitate ale administratiei publice centrale si autoritatile administratiei publice locale sunt obligate sa initieze programe si sa asigure resursele necesare dezvoltarii serviciilor destinate satisfacerii nevoilor copiilor cu handicap si ale familiilor acestora în conditii care sa le garanteze demnitatea, sa le favorizeze autonomia si sa le faciliteze participarea activa la viata comunitatiiâ€. Destul de clar, nu?
De ce aceasta zbatere? Pentru ca Fundatia Alpha Transilvana are un buget anual de 450.000 de euro atrasi în cea mai mare parte din surse doar de ei stiute prin care rezolva problemele a peste o mie de beneficiari care altfel nu ar avea niciun suport, deoarece tare as vrea eu sa vad cum s-ar descurca primaria, consiliul local si consiliul judetean cu aceste persoane. Adica stiu. Ar cheltui de vreo 2-3 ori mai mult din banii contribuabililor ca doar ni se rupe de resursele muresenilor…
În loc de epilog
O soarta asemanatoare o are si Adapostul pentru Victimele Violentei Domestice. Înfiintat tot printr-un proiect din fonduri europene, adapostul marca Institutul Est-European pentru Sanatatea Reproducerii si-a închis portile din luna martie. Consiliul Local Târgu Mures a aprobat tot asa de-a moaca, ca doar nu îi doare mâna pe alesi sa apese pe butoane o suma pentru sustinerea adapostului. Din cei 90.000 de lei promisi nu a ajuns niciun leu, asa ca firesc adapostul s-a închis, iar personalul a fost trimis în somaj.