Agent al serviciilor speciale arestat la Târgu Mures

Petru P. Capota, 35 de ani, inginer, originar din Sibiu. Potrivit documentelor prezentate, aceasta era identitatea agentului de informatii arestat de Politia mureseana. Arestarea s-a produs la Târgu Mures, pe strada Horea, nr. 3. Cel retinut nu a opus rezistenta. Asupra lui s-a gasit o servieta cu documente care, din înalt ordin ministerial, a fost sigilata si trimisa la Bucuresti. La doua zile dupa arestare, Petru P. Capota, încatusat si escortat de doi lucratori de Politie, a plecat spre Bucuresti.   
                            *
Jocuri duplicitare
În contextul atât de tulbure creat dupa Al Doilea Razboi Mondial, consecinta directa a întelegerilor convenite între cei Trei Mari, la Yalta si ulterior la Postdam, serviciile speciale românesti – multe si atunci, dar nu chiar ca acum – s-au aflat într-o postura cât se poate de ingrata. La comanda lor, imediat dupa 23 august 1944, s-au perindat persoane, care dincolo de capacitatea lor profesionala si care în cele mai multe cazuri nu poate fi pusa la îndoiala, au facut totusi – fortati fiind si de împrejurari -, jocuri complicate si chiar duplicitare uneori, pentru a-si demonstra astfel loialitatea fata de noii stapâni impusi din afara. Jurasera credinta Patriei si Regelui, dar pentru ca si în cazul lor functiona instinctul de autoconservare, au acceptat noile realitati si au facut astfel jocul cerut de comunistii români secondati îndeaproape de consilierii sovietici. Pe de alta parte, trebuie recunoscut faptul ca si în acele împrejurari atât de grave, unii dintre conducatorii serviciilor speciale românesti nu s-au ridicat la înaltimea asteptarilor impuse de pregatirea lor si de situatia de facto, dovedind orgolii personale marunte si greu de înteles azi, întretinând rivalitatiile dintre servicii si chiar dintre persoane, fapt care a alimentat, usurat si sustinut „opera†de epurare a respectivelor servicii de catre comunisti. Pe data de 11 martie 1945 au fost arestate 30 de cadre superioare de informatii din Directia Generala a Politiei si din Serviciul Special de Informatii, care dupa aproape cinci luni de ancheta, au fost condamnate la ani grei de temnita. Cu foarte rare exceptii, atitudinea discutabila manifestata de unii sefi din informatiile românesti, nu i-a scutit nici pe ei de condamnarile de care aveau sa „beneficieze†ulterior, drept recunoastere a meritelor dovedite în slujba preluarii puterii de catre Partidul Comunist din România. Cu alte cuvinte „Maurul si-a facut datoria, maurul poate sa moara 

Dr. Strul Mauriciu, comisarul comunist de trista faima al Sigurantei muresene           
Între 6 martie 1945 – februarie 1948, director general al Politiei a fost numit generalul Constantin Popescu (1893-1985). Pe lânga formatia sa de ofiter de informatii provenit din Sectia a II-a a Marelui Stat Major, acesta beneficia si de statutul de vechi ilegalist comunist, unul dintre putinii comunisti din armata româna, care nu fusese descoperit de organele de contrainformatii în timpul regimului Antonescu. El a fost cel care, în noua funtie încredintata de comunisti, a reorganizat Directia Generala a Sigurantei Statului, subordonata Politiei române, directie ce avea în compunere 12 Inspectorate Regionale de Siguranta, printre care si unul cu sediul la Târgu Mures. Popescu a reorganizat întregul aparat de conducere al Politiei, l-a epurat pe baze juridice asigurate de legile pregatite de ministrul Justitiei, Lucretiu Patrascanu, si a asigurat înfiltrarea masiva a comunistilor în Politie si în Siguranta. În astfel de conditii, a ajuns sa conduca Siguranta mureseana comisarul de trista faima, ajuns mai târziu colonel de Securitate, dr. Strul Mauriciu, evreu maghiar. În ceea ce priveste un alt serviciu foarte important cu atributii în domeniul informatiilor, Serviciul Secret de Informatii (S.S.I.), dupa 23 august 1944 si pâna în 1951 când va fi desfiintat, avea sa treaca prin doua reorganizari si mai multe epurari. Din cei sase conducatori pe care i-a avut în acest interval de timp, cinci aveau sa fie ulterior arestati si condamnati de comunisti, iar doi dintre acestia aveau chiar sa sfârseasca în închisoare. S.S.I., aflat în 1946 în subordinea Presedintiei Consiliului de Ministri – potrivit înstructiunilor privind munca de informatii si contrainformatii aflate în vigoare la acel moment –  ar fi trebui sa colaboreze cu Directia Generala a Sigurantei Statului, lucru care de multe ori nu s-a întâmplat. Cazul Capota, petrecut în decembrie 1946, la Târgu Mures, actorul principal sustinând ca este agent S.S.I., ar putea fi unul dintre acestea, dar exista în opinia mea – cel putin asa rezulta din documentele cercetate de mine – înca multe necunoscute.   

Ce misiune a avut Capota la Târgu Mures?
Asa cum a rezultat din documentele anchetei desfasurate la Târgu Mures, ocazie cu care Petru P. Capota îsi declinase calitatea de agent S.S.I., acesta se afla în acest oras din data de 23 noiembrie 1946. Închiriase chiar o locuinta pe strada Horea, nr. 3. În judet si în Târgu Mures luase legatura cu mai multe persoane printre care si cu mr. Gh. Vasiliu din Corpul Vânatorilor de Munte, mare unitate ce-si avea comandamentul în oras. În adresa cu nr. 7587 din 24 decembrie 1946, dr. Strul Mauriciu, seful Sigurantei locale, mentiona „a fost descoperit (Petru P. Capota – n.a.) ca ia contact cu diferite persoane din Târgu Mures si din judet pentru a culege informatiuni ce intereseaza Siguranta Statului.†Maiorul Vasiliu fusese cel care informase Siguranta mureseana, institutie care ulterior, pe data de 22 decembrie 1946, dupa mai multe verificari si filaje succesive, avea sa-l aresteze pe Capota la adresa anterior mentionata. Arestarea lui Capota s-a facut de catre comisarul ajutor Lote Vasile, un alt viitor tortionar local devenit notoriu, ajutat de agentul de politie Gheorghe Munteanu. Printre actele si documentele retinute cu aceasta ocazie, se afla si un carnet de identitate C.F.R., în cuprinsul caruia era mentionat numele si functia detinatorului, dar si institutia („Petru P. Capota, sef birou S.S.I. – Presedintia Consiliului de Ministri, carnet emis la data de 27 iunie 1946â€). În cuprinsul raportului sau, înaintat Directiei Generale a Sigurantei Statului, dr. Strul Mauriciu, mai mentiona faptul ca „…toate actele gasite la el au fost strânse si sigilate de noi în prezenta sa, fara ca noi sa luam cunostinta de continutul lor.†Cazul în speta nu are nimic spectaculos, poate doar în eventualitatea ca identitatea declinata de Capota ar fi fost cu totul alta. Luat însa ca atare, cazul ar putea pune în discutie lipsa de cooperare, la momentul respectiv, între doua servicii cu atributii pe linia culegerii de informatii. Ramân totusi cîteva întrebari pertinente, dar incitante. Care era continutul documentelor sigilate de Siguranta? Ce persoane au fost contactate de Capota? Care era subiectul (domeniul de interes) în discutiile purtate de el cu persoanele respective? si ceea ce este cel mai important, cine-i încredintase respectiva misiune care în final dusese la arestarea sa? Nu e lipsit de relevanta nici faptul ca misiunea lui Capota la Târgu Mures, – ATENtIE! – începuse la doar patru zile de la consumarea alegerilor parlamentare din 19 noiembrie 1946, alegeri care aveau sa dea câstig de cauza comunistilor, în conditiile binecunoscute azi. Pe data de 24 decembrie 1946, în Ajun de Craciun, Petru P. Capota, încatusat si însotit de doi agenti de politie pleca spre Bucuresti. Nu stim daca Noul An, 1947, l-a prins în libertate sau în arestul de la sediul Politiei Capitalei. În fond, nici nu prea conteaza si asta pentru ca Petru P. Capota, nu era nimic altceva decât un biet pion pe o tabla de sah imaginara. Oricum, un pion fara sansa…pentru ca pionii sunt întotdeauna sacrificati, nu-i asa?