Marire și decadere – destinul tragic al unui politist

â€Nu sunt vremurile sub om, ci bietul om sub vremuri†               
Au emigrat din România de mai bine de doua decenii. Continua însa relatiile cu unii oameni de aici si putinele rude pe care înca le mai au în È›ara. Multe lucruri continua sa-i lege profund, si chiar dureros, de România. Printre acestea È™i o datorie morala, înca neîmplinita pe deplin. Este povestea din spatele povestii. Una  tragica, la fel ca a altor câteva mii. Cea a unui politist profesionist intrat în politica si devenit înalt functionar de stat în vremuri de mare cumpana istorica.

O datorie morala înca neîmplinita pe deplin
Andra Motas si Dino Tres, sotul ei, traiesc în SUA de mai bine de 25 de ani. Au plecat din România fara a mai privi înapoi. Nici macar cu mânie. Povestile lor de viata nu sunt iesite din comun. În linii mari, acestea se încadreaza în povestile de viata ale celei de-a treia generatie a exilului românesc, de dupa anii 70-80, ai secolului trecut. Andra Motas simte ca aici în tara, mai are de împlinit o datorie morala. Sa identifice locul unde este înmormântat unchiul ei Gheorghe Motas, fost politist si înalt functionar de stat, decedat într-una din închisorile comuniste. Apoi sa-l înhumeze crestineste în cripta familiei. I-a promis aceasta tatalui ei, arhitectul Dumitru Motas, fratele mai mic al lui Gheorghe. Andra Motas si-a cunoscut unchiul doar din povestile tatalui, memoriile si fotografiile de familie pe care acesta din urma le-a lasat în urma sa. Sotul ei, Dino Tres, azi inginer în industria americana de automobile, absolvent în România de aeronautica, a fost coleg de facultate cu cosmonautul Dumitru Prunariu si Radu Berceanu. Nu prea agreeaza ideea de a vorbi despre cele doua personalitati. Dupa ce schimbaseram mai multe mesaje pe internet, m-am întâlnit cu Dino Tres în urma cu circa 6 saptamâni. Mi-a oferit atunci si câteva date suplimentare importante despre Gheorghe Motas, al carui destin, în parte reusisem sa-l recompun anterior din documentele aflate în arhivele muresene, dar mi-a oferit si un set de fotografii inedite, unele dintre ele cu certa valoare istorica. Când m-am întâlnit cu domnia sa, Dino Tres era transfigurat de o intensa satisfactie. Reusise – cu modestie recunosc ca îl ajutasem È™i eu cu câteva sugestii – ca dupa îndelungate cercetari sa afle locul decesului lui Gheorghe Motas, închisoarea din Fagaras, dar si sa localizeze groapa comuna. Acum doreste sa faca demersuri pentru a putea sa-l identifice chiar daca va fi nevoie, dupa cum spunea el â€de prelevarea de probe ADN, de timp si evident, de bani. Dar abia atunci, eu si sotia mea, vom avea satisfacÈ›ia unei datorii morale împlinite pe deplin.†   

Un profesionist al muncii de politie, intrat în politica.
Gheorghe Motas a fost mai întâi profesor, apoi avocat si ulterior politist, pentru ca la final sa devina înalt functionar de stat. În 1948, anul în care a fost arestat, Motas avea 58 de ani. sapte ani mai târziu, se mai afla înca în ancheta la Târgu-Mures. Ar fi fost probabil un simplu politist anonim ca atâtia altii, daca nu ar fi intrat în politica înscriindu-se în Frontul Renasterii Nationale – fiind ulterior numit prefect de Tulcea si apoi de Galati – dar si nesansei de a a-i fi arestat pe unii din cei ce aveau sa devina peste timp câtiva din â€greii†PCR. Potrivit consemnarilor facute în jurnalul personal, de fratele sau, arhitectul Dumitru Motas, Gheorghe  A urmat Liceul Sfântu Sava din BucureÈ™ti, dupa care s-a înscris la matematica. A fost numit profesor, dar nu i-a placut meseria de profesor È™i s-a înscris la Drept, facându-se avocat în Baroul BucureÈ™tiâ€. A fost momentul în care, dupa scurta experienta de avocat, Gheorghe Motas a optat pentru a intra în politie, unde datorita pregatirii sale intelectuale vaste, dar si a unor incontestabile calitati personale, a parcurs rapid ierarhia ajungând chestor. Dumitru Motas mai scria în jurnal despre fratele sau ca â€â€¦Era un om deÈ™tept, cunoÈ™tea 4-5 limbi straine…Pe timpul lui Carol al II –lea a fost numit prefect…A ramas prefect si pe vremea Regelui Mihai si a maresalului Antonescu, dar si dupa 23 August 1944. A fost arestat de comunisti si închis la Aiud…†Schimbarea de regim din România de la jumatatea deceniului al cincilea i-a deturnat destinul. si asta dupa ce Securitatea l-a depistat ca fiind responsabil de arestarea unui grup de 80 de comunisti. Printre cei arestati din ordinul lui Gheorghe Motas se aflau persoane ce aveau sa detina functii importante în aparatul de partid si de stat din România. De departe, cel mai important dintre ei era Gheorghe Apostol, prieten al lui Gheorghe Gheorghiu Dej si desemnat mai târziu de catre acesta drept succesor. A fost de fapt, nesansa lui Motas.

Arestari cu ghinion
“…din ordinului învinuitului, se mentiona în rechizitoriul întocmit de Procuratura Militara din Târgu- Mures,  s-a trecut la urmarirea si arestarea unui numar de 80 de persoane printre care si cunoscutii comunisti Gheorghe Apostol, Vicol Grigore, Cretu Gheorghe, Mocanu Dumitru, Marinescu Gheorghe…Din ordinul sau au fost cercetati, trimisi în fata justitiei, unde au fost condamnati la temnita grea. Tot din ordinul sau a fost arestata si cunoscuta comunista Grinberg (Grunberg) Estera”. Motas, cel facut responsabil pentru aceste arestari si pentru care era acum anchetat la Târgu-Mures, se nascuse la data de 10 februarie 1889, în Bucuresti si era absolvent al Facultatii de drept. În 1935, Motas a fost încadrat cu gradul de secretar la Chestura Politiei Tulcea, iar ulterior, cu gradul de chestor (cu delegatie), mutat la Politia Galati. Din 1937 si pâna în 1940, a fost chestor la Politia Chisinau. O ascensiune rapida pentru un om care, în mod cert, îsi facuse datoria cu multa competenta, de vreme ce într-un timp foarte scurt, a parcurs treptele ierarhice de la secretar la chestor, trecând peste alte trei trepte, inspector, subcomisar si comisar. “În anul 1940, se mai mentiona în rechizitoriu, învinuitul Motas Gheorghe este transferat la Directia Generala a Politiei Bucuresti, în cadrul careia a functionat trei luni la Siguranta în calitate de sef al Sectiei partidelor de centru si legionare si apoi în calitate de sef al Grupei I-a din Corpul detectivilor, unde functioneaza pâna în 1945 când este pus în cadrul disponibil…” Indubitabil ca functia îndeplinita în Politie, dar si nesansa de a-l fi întâlnit si arestat pe “greul” Gheorghe Apostol i-au fost fatale. Concluziile din rechizitoriul întocmit lui Motas, cel învinuit de “crima de activitate intensa contra clasei muncitoare”, nu mai lasa loc vreunui comentariu: “…În calitate de sef de chestura cu gradul de chestor a avut atributiuni de a îndruma si coordona întreaga activitate a politiilor unde a functionat în vederea urmaririi, supraveghereii, arestarii si trimiterii în judecata a elementelor comuniste si muncitoresti…”   

Paradoxurile istoriei si â€închiderea cerculuiâ€
Gheorghe Apostol – cel care la moartea lui Dej era vazut drept succesorul acestuia – s-a nascut în 1913 si a avut o viata agitata, dar dedicata total si neconditionat cauzei comunismului. Fost prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc (Comunist) Român si contracandidatul lui Ceausescu de la jumatatea deceniului sapte, a devenit la sfârsitul anilor 80, unul dintre opozantii dictatorului si semnatar al “Scrisorii celor sase”(martie 1989). Documentul ce incrimina regimul ceausist a fost difuzat la postul de radio “Europa Liberaâ€. Apostol a detinut functii importante în stat (prim–vicepresedinte al Consiliului de Ministrii 1961-1967, ambasador al României în Argentina, Uruguay, Brazilia, etc.), dar dupa ce Ceausescu a preluat puterea, l-a îndepartat treptat din functiile de decizie politica. Gheorghe Apostol este si autorul cartii “Eu si Gheorghiu–Dejâ€, publicata în 1998. Gheorghe Apostol a avut o ascensiune fulminanta, blocata însa de mai tânarul Nicolae Ceausescu, care la moartea lui Dej, având si spijinul “greului†din partid Maurer, a preluat puterea. Apostol nu cazut dintr-o data, dar functiile pe care le va mai ocupa în continuare în cadrul regimului vor fi doar de reprezentare si nu de decizie. Dupa 1970 a devenit dizident. “Scrisoarea celor sase”, conceputa de el a fost semnata si de alti fosti membrii marcanti ai PCR, trasi acum pe “linie moarta”: Alexandru Bârladeanu, Corneliu Manescu, Grigore Raceanu, Constantin Pârvulescu si Silviu Brucan. Scrisoarea a fost citita la BBC si Europa Libera în ziua de 11 martie 1989 si a atras – o data în plus – atentia marilor democratii ale lumii asupra a ceea ce se petrecea în România. A atras de asemenea si mânia lui Ceausescu care a dat dispozitii severe referitoare la cei sase. Nu este greu de presupus care ar fi fost urmarile gestului lor daca evenimentele din România nu se precipitau în momentul decembrie 1989. Ca o curiozitate a destinului este aceea ca familia Motas din SUA a cunoscut-o la un moment dat pe una dintre fiicele lui Gheorghe Apostol, cel al carui destin se interferase atât de brutal si nefast cu alui Gheorghe Motas. Se închidea astfel, cercul. Fiica lui Apostol se stabilise în SUA lasând în urma â€raiul comunist†si îndreptându-se spre lumea noua. Ca fiica de nomenclaturist, ce-i lipsise oare în România?