Profesori miliardari la Petru Maior

Rodica și Lazăr Cistelecan, profesori universitari la Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș, încasează lunar 200 de milioane de lei * Un asistent universitar câștigă undeva la 5 milioane de lei * Salariul președintelui României nu ajunge la 70 de milioane de lei pe lună * ZIARUL solicită parlamentarilor mureșeni să ne prezinte o analiză a legislației în domeniul învățământului și să promoveze proiecte de acte normative care să atenueze

diferențele uriașe de salarizare dintre angajații din învățământul superior de stat

Până și președintele României, parlamentarii noștri, directorii marilor companii din sectorul energetic sau directorii de bancă, toți cu salarii de zeci de milioane de lei, ar fi invidioși pe soții Rodica și Lazăr Cistelecan, profesori universitari în cadrul Universității Petru Maior din Târgu Mureș, pentru performanțele salariale pe care le-au atins. Cei doi, soț și soție, au încasat împreună, conform statului de plată și a fișelor fiscale depuse pe 2004, 200 de milioane de lei lunar. Rodica Cistelecan are în jur de 60 de ani, deține titlul de profesor universitar și este șeful catedrei de Finanțe-Contabilitate din cadrul Facultății de Științe Administrative și Economice din UPM, având în coordonare specializarea Contabilitate și Informatică de Gestiune. Lazăr Cistelecan, soțul său, se apropie de 65 de ani, deține, de asemenea, titlul de profesor universitar și a fost până anul trecut decanul Facultății de Științe Administrative și Economice. În prezent predă asigurări și management financiar.

Miliarde dintr-o normă de profesor

Dacă sunteți curioși cum reușesc cei doi soți să strângă după un an de muncă peste două miliarde de lei doar din salarii citiți cele ce urmează. Cei doi soți au normă întreagă atât la zi cât și la IFRD, la care se adaugă masteratele, iar grila de salarizare în care se încadrează, grație titlului de profesor universitar, se ridică la 18 milioane de lei, la care se adaugă sporurile de vechime. Totuși, însumate, toate normele nu au cum să depășească 30 de ore săptămânal, știut fiind faptul că un profesor universitar are maxim 5-7 ore de curs săptămânal. Totuși, oricât de meritorii ar fi performanțele celor doi profesori universitari, nu putem să nu remarcăm discrepanța dintre salariile lor și cele ale asistenților universitari, spre exemplu. Și nu ne cramponăm de discuțiile care au apărut în universitate pe această temă. În plus mai apare întrebarea următoare: dacă profesorii sunt atât de angrenați în activitatea didactică când mai au timp să-și pregătească cursurile, să cerceteze, să se documenteze etc. ?

Asistenții, plătiți în bătaie de joc

Deși salariile sunt confidențiale, potrivit declarațiilor unor profesori – generic numindu-i – din cadrul UPM, un asistent universitar care are normă întreagă, adică în jur de 11 ore de seminarii, primește în mână lunar 5 milioane de lei. Iar dacă vă gândiți că este mult pentru activitatea desfășurată, vă lămurim deîndată. De cele mai multe ori, întreaga responsabilitate pedagogică cade pe umerii asistentului universitar, care trebuie să-l suplinească pe lector, conferențiar universitar, profesor universitar, prea obosit, plictisit să își țină cursurile sau, dacă o face, să le explice studenților pe înțelesul lor. Asistentul universitar, dacă tot am ales la întâmplare această funcție didactică, petrece în fiecare zi câteva ore documentându-se din reviste de specialitate, Internet, stând în biblioteci. Teoretic, acest lucru îl fac și celelalte cadre didactice. Apoi sunt pregătirile pentru diverse sesiuni științifice, simpozioane sau alte manifestări de acest gen, organizate de UPM. Ca să nu mai amintim de problemele administrative pe care un asistent trebuie să le soluționeze. Nu trebuie să omitem orele dedicate pregătirii seminariilor, pentru că studenții nu îi pot prinde pe picior greșit. Iar pentru toate aceste ore care, însumate, sigur depășesc cele 40 de ore de muncă – norma săptămânală maximă – stabilite prin Codul Muncii, un asistent pleacă acasă la sfârșitul lunii cu 5 milioane de lei. Din care, dincolo de cheltuielile curente, trebuie să-și cumpere cărți de specialitate, trebuie să-și plătească transportul și cazarea la diverse sesiuni, unde UPM trebuie reprezentată, atunci când – și se întâmplă în multe cazuri – nu le sunt asigurate minimele condiții de deplasare și cazare. De aceea vorbeam de discrepanța evidentă și anormală între salarizarea unui profesor universitar și cea a unui asistent. De asemenea, considerăm că este necesară o evaluare profesionistă a tuturor salariilor din sectorul bugetar, pentru că este incredibil ca un asistent universitar – cu licență și masterat – să fie salarizat mai prost decât un secretar de comună, care poate ocupa această funcție doar cu studii medii.

Președintele României, mai slab plătit

De asemenea, paradoxal, președintele României, Traian Băsescu, este mai slab plătit decât oricare dintre cei doi soți din familia Cistelecan. Potrivit unei ordonanțe recent aprobate în Senat, până la sfârșitul anului salariul președintelui țării va ajunge la 65,5 milioane de lei, al premierului la 60,4 milioane de lei iar al parlamentarilor la 47,9 milioane de lei. Mai mult, ministrul Educației și Cercetării, Mircea Miclea, nu se poate lăuda nici cu un sfert din suma încasată de profesorii universitari de la Târgu Mureș. Soții Cistelecan se pot declara mulțumiți că în România, unde salariul mediu net pe economie nu ajunge la 8 milioane de lei – adică mai puțin de 300 de dolari – câștigă cât un salariat mediu din State, plătit cu 36 de mii de dolari.

În loc de concluzii

Nu am fi adus în discuție această problemă – pentru că, în final, dacă merită, profesorii trebuie să fie remunerați pe măsura activității desfășurate – dacă nu ar fi necesară o analiză riguroasă a grilelor de salarizare aplicate diferitelor categorii profesionale care activează în sectorul bugetar. Ni se pare anormal să existe aceste diferențieri atât între persoanele care activează în același domeniu și desfășoară aproximativ același tip de muncă, dar și între persoanele care muncesc în domenii diferite, dar plătite din bani publici. Este nevoie de o revizuire a legislației în ansamblu pentru a elimina aceste discrepanțe, care, până la urmă, pot fi catalogate drept discriminatorii. Mai mult, necesitatea unei revizuiri este impusă și de intrarea în UE, unde, deși sunt profesori universitari care câștigă salarii fabuloase, nici asistenții universitari nu se pot plânge că sunt remunerați cu salarii de mizerie, cum se întâmplă în România.

În final nu ne rămâne decât să sperăm că cei 12 parlamentari de Mureș se vor sesiza asupra acestor aspecte, una dintre metodele prin care și-ar putea justifica cei patru ani de ședere în Parlament.

Edy MÄ‚RCUȘ

Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic

Art. 80. Norma didactică săptămânală medie, calculată în ore convenționale:

a) profesor universitar: 5-7 ore, dintre care cel puțin 4 ore convenționale de curs

(2) Prin excepție, norma personalului didactic prevăzută la alin. (1) lit. a) -c), care, datorită specificului disciplinelor, nu are în structura postului ore de curs se majorează cu 2 ore convenționale.

Art. 87

(1) Salarizarea personalului didactic se stabilește în raport cu:

a) funcția didactică;

b) titlul științific;

c) norma didactică;

d) calitatea activității didactico-știintifice stabilite pe baza procedurii de evaluare anuală;

e) vechimea recunoscută în învățământ;

f) condițiile specifice în care își desfășoară activitatea.

Soții Cistelecan au o avere frumușică. Din 1990 dețin 4 ha de teren agricol, două case – una în Cluj Napoca, unde au activat până după 2000, una în Târgu Mureș și o casă de vacanță la Muntele Băișorii. Familia Cistelecan conduce un Ford Mondeo, an de fabricație 1994.