16.000 de locuințe pentru mureșeni

16.000 * Acesta este necesarul aproximativ de locuințe al județului Mureș * Cifrele oficiale sunt undeva la jumătate, dar numai unul din doi oameni fără locuință face un demers pentru a avea un acoperiș deasupra capului * 2005 nu va aduce mari schimbări * Nu vor fi construite mai mult 600-700 sute de noi locuințe * Bursa pare o alternativă pentru creditele imobiliare, dar e nevoie de reglementări legislative.

Piața locuințelor rămâne unul dintre “cuiele lui Pepelea” din perioada postdecembristă. În ciuda intențiilor sau a declarațiilor sforăitoare ale politicienior, atragerea de fonduri pentru construirea de locuințe a fost, este și va fi o mare problemă. Recent, Varujan Vosganian, președintele Comisiei de Buget, Finanțe, Bănci, Asigurări a Senatului a lansat noi teorii legate de finanțarea pieței imobiliare. “E nevoie de 60 de miliarde de euro pentru un milion de case noi, iar cel mai important este să realizăm un mecanism de colectare a banilor, iar acest lucru se poate realiza doar prin intermediul Bursei”. Ce a vrut să spună Vosganian cu Bursa vom vedea puțin mai încolo. Deocamdată să vedem care sunt nevoile la nivelul județului Mureș.

ANL lider în topul solicitărilor

Cel puțin 30.000 din cei aproape 600.000 de locuitori ai județului Mureș nu au o soluție pe termen lung în privința locuințelor. Mulți sunt nevoiți să locuiască sub același acoperiș cu părinții, deși și-au întemeiat propria lor familie, alții trăiesc înghesuiți în spații mici, neadecvate, iar unii își duc traiul în condiții inumane.

La nivel de județ există peste 7.000 de cereri de locuințe, însă specialiștii de pe piața imobiliară consideră că cel mult unul din doi oameni fără domiciliu stabil depune o cerere oficială.

Deși există un număr considerabil de cereri pentru locuințe sociale și locuințe din fondul de stat, cele mai vânate sunt apartamentele în regim ANL. Motivația? Pentru aceste locuințe chiria percepută este mică – o garsonieră costă 300.000 de lei, lunar, iar chiria pentru un apartament nu este mult mai mare. Dacă la locuințe sociale numărul de cereri la nivel de județ este de aproximativ 1.400, iar pentru cele din fondul locativ de stat în jur de 2.700, pentru apartamentele ANL există aproape 4.000 de cereri.

În orașele mari numărul de cereri a trecut de cota 500, cele mai multe fiind în Târgu Mureș, peste 700.

Aceste cifre au fost adunate din dosarele cu cereri, reînnoite în perioada 15 septembrie – 15 octombrie 2004, dar, cum spuneam mai sus, realitatea arată altfel, deoarece o parte dintre cei care au depus cereri în anii trecuți nu au venit să și le reînnoiască.

Ce s-a construit?

Balanța dintre nevoie și ceea ce poate oferi piața de locuințe nu a fost și nici nu va fi în echilibru, atâta timp cât indicatorii economici nu arată deloc bine, iar nivelul de trai al populației este extrem de scăzut. Din 1989, când s-au ridicat ultimele blocuri ceaușiste, construirea de locuințe a fost un dezastru. Motivul îl știe toată lumea: lipsa surselor de finanțare.

Dacă în 1990, când au fost date în folosință ultimele blocuri ale epocii de aur, la nivel de județul Mureș au fost puse la dispoziția populației 1.143 de apartamente, din 1990 până în 2003 au fost construite 8.155 de locuințe, dintre care mai mult de jumătate au fost case ale celor mai înstăriți.

Numărul locuințelor sociale construite și al celor destinate închirierii a fost extrem de mic. Spre exemplu, în Târgu Mureș, în luna decembrie, a fost renovat un cămin de nefamiliști cu 39 de locuințe, iar la fostul cămin Manpel au apărut 8 camere goale. Tot în Târgu Mureș, în anii 2002-2003 au fost date în folosință doar trei blocuri ANL, însumând 166 de apartamente. La capitolul ANL lider a fost Sighișoara lui Miron Mitrea, unde au fost puse la dispoziția populației, între 2002 și 2004, 194 de apartamente ANL.

Ce se va construi în 2005

Cât de mare este prăpastia dintre nevoile populației și oferta austeră a statului se poate vedea cel mai bine dacă punem pe tapet investiițile din 2005. La nivel de județ au fost solicitate aproape 300 de locuințe sociale, pentru construirea cărora Ministerul Transporturilor Construcțiilor și Turismului și primăriile din localități ar trebui să aloce 224 de miliarde de lei. Primăriile au cerut de la minister 171 de miliarde de lei și li s-au aprobat, atenție, 4 miliarde!!! Pe localități, spre exemplificare, lucrurile stau în felul următor: Târgu Mureș a solicitat pentru 2005 de la minister 7 miliarde de lei pentru reabilitarea unui bloc din cartierul Rovinari și a primit 2 miliarde, Miercurea Nirajului a cerut 18 și a primit 2. În rest, Iernutul a cerut 17 miliarde, Sovata a cerut 70 de miliarde pentru ridicarea unui bloc, Sărmașu a cerut 30 iar Râciu 12. Nici una dintre aceste localități nu a primit vre-un leu.

În zona blocurilor ANL, lucrurile stau puțin mai bine, dar și aici cererile nu vor fi satisfăcute decât într-o foarte mică măsură. În Târgu Mureș urmează să fie construite 90 de apartamente, dar deocamdată nu există finanțare. Anul acesta se vor finaliza câteva zeci de case, dar beneficiarii acestora sunt, în majoritate, mureșeni care mai au cel puțin un apartament.

Derută pe piața imobiliară și ipotecară

O componentă importantă a pieței locuințelor este zona tranzacțiilor cu apartamentele existente. Anual, sute de mureșeni devin proprietari de apartamente sau încep să construiască o casă apelând la credite, ipotecare sau imobiliare.

Chiar dacă statul a înăsprit anul trecut condițiile de creditare, numărul celor care solicită un credit este în continuă creștere. BCR, bancă ce deține pe județul Mureș o cotă de piață de 46,39 la sută, a avut în 2004 o creștere de aproximativ 24 la sută la creditele ipotecare și imobiliare.

Șefii agențiilor imobiliare au confirmat perioada de derută prin care trece piața tranzacțiilor de locuințe. Octavian Ispas, directorul agenției Euroimobil, este un bun cunoscător al fenomenului: “Pe piața imobiliară este o atmosferă de incertitudine. Nu există un curent anume. Cererea este haotică, iar oferta și mai haotică. Apropiata integrare în Uniunea Europeană i-a derutat pe mulți. Pe ideea că aderarea la UE va mări prețurile, ei au cerut tot mai mult. De la televiziunile centrale au venit informații contradictorii, care, la rândul lor, i-au derutat pe oameni. Apoi, introducerea leului denominat a amplificat starea de nesiguranță. La deruta generală a mai contribuit și scăderea valorii monedei euro. Vânzătorii au ridicat prețurile încercând să acopere această scădere, raportat la lei, dar au sărit peste valoarea inițială. Cea mai mare creștere la prețul apartamentelor a fost în 2003, aproximativ 80-90 la sută. În 2004 am avut o creștere moderată, iar în 2005, după părerea mea, prețurile locuințelor nu vor crește cu mai mult de 20-25 la sută. Piața se va stabiliza în a doua parte a anului”.

Piața secundară de finanțare

În momentul de față, cea mai utilizată și accesibilă variantă de achiziționare a locuințelor este creditul, fie el ipotecar sau imobiliar. E vorba de locuințele existente deja pe piață sau de construirea altora noi. Pentru a veni în sprijinul tinerilor, primăriile au început să acorde mici suprafețe de teren, gratuit, pe care beneficiarii urmează să-și construiască o locuință. La Reghin, de exemplu, în 2004 s-au ales cu teren, prin acest program, 38 de familii, din păcate mult sub nevoi. Alte primării nu au dat nici atât.

Alte două varinate de finanțare ar fi:

1. Constuirea de blocuri prin credite ipotecare. Adică solicitanții de locuințe plătesc un avans unei firme de construcții și apoi își achită locuința în rate, ca în cazul creditelor pentru cumpărare de locuințe, într-o perioadă de 10, 15 sau 20 de ani.

2. Implicarea Bursei. Aici e nevoie de legi noi, care să reglementeze modalitate de transformare a banilor în acțiuni la companii de construcții. Legat de acest capitol, președintele Bursei de Valori București, Stere Farmache, spune: “Este o alternativă viabilă de finanațare pentru companiile private imobiliare. Datorită nevoii mari de locuințe, firmele din domeniul imobiliar au nevoie de resurse pentru finanțarea proiectelor. Bursa ar putea fi o soluție bună.”

Ca o concluzie, putem spune că soarta a aproximativ 3 milioane de români, între care se numără și aproape 30.000 de mureșeni aflați în căutare de o locuință, depinde în mare măsură de măsurile legislative care se vor lua, deoarece actualele legi nu sunt sufiecient de bune pentru a acoperi gaura neagră din piața imobiliară. În plus, speranțele celor care au nevoie de un acoperiș deasupra capului se leagă de relansarea economică ce trebuie să aducă mai mulți bani în bugetele locale.

Florin Marcel

“Cred că la nivel de Reghin ar fi nevoie, de urgență, de 3.000-3.500 de locuințe. În toamnă vor fi date în folosință 54 de locuințe construite din fonduri ANL și tot anul acesta vom încerca să mai dăm câteva suprafețe de teren tinerilor care vor să construiască. E foarte puțin în comparație cu nevoile, dar nu avem ce face”, Nagy Andras, primar Reghin

“Este nevoie de un cadru legislativ pentru a crea o piață secundară a creditului ipotecar, mai ales în condițiile în care tot mai multă lume apelează la acest tip de finanțare. Odată creat cadrul legislativ, lucrurile vor evolua. Bursa poate aduce banii necesari acestei piețe secundare. În ultima vreme a mai apărut un fenomen. Tot mai multe persoane juridice apelează la creditul ipotecar”, Lucreția Tudose, director BCR Mureș