Morar, Danilet si Buda, spovediti de Ambasada SUA

În aprilie 2009, într-o dupa amiaza frumoasa de primavara, de la Ambasada SUA pleca o telegrama spre Washington care continea, printre altele, si lacrimile sefului DNA, Daniel Morar. Una dintre lacrimi se referea la posibila reînfiintare a SIPA, la dorinta ministrului Predoiu. Culmea, aceeasi lacrima a varsat-o si judecatorul Cristi Danilet, acum membru CSM, povestindu-le americanilor ca arhiva SIPA e ca un iarmaroc cu documente compromitatoare despre magistrati. Lacrimi, poate si un suspin, a varsat si deputatul Daniel Buda…

Recent, la bilantul pe 2010 al Administratiei Penitenciarelor, Catalin Predoiu a lansat ghiuleaua, ca si cum ar fi fost tunarul-sef al fregatei Regele Ferdinand: în 2011, va fi finalizat proiectul de reforma a arhivei SIPA, întrucât ne confruntam cu situatii foarte complexe în penitenciareâ€. Referitor la arhiva SIPA, Predoiu a spus ca aceasta trebuie inventariata complet si “se va pune problema optimizarii de informatii, pentru a se evidentia provocarile si riscurile existenteâ€. Cu privire la reactivarea SIPA, ministrul a expus doua optiuni: : â€Sa pastram directia care exista acum în ANP si sa-i marim valentele sau sa autonomizam aceasta directie într-o noua entitate!â€

Întorcându-ne din nou în timp, fiind unul dintre cei multi care au alimentat cu informatii urechea uriasa care s-a dovedit a fi Ambasada SUA, cel mai frecventat duhovnic din România, Daniel Morar s-a plâns si el de necazurile sale de zi cu zi. A vorbit despre Codurile din Parlament, deficitare, în opinia sa, despre divergentele cu Codruta Kovesi, despre posibila reînfiintare a SIPA, la dorinta lui Predoiu, dar si despre iminenta unor dosare “greleâ€, pe numele unor ofiteri operativi din cadrul DGIPI si DGA, care au fost implicati în mai multe activitati de “politie politica”, precum interceptari si diverse tipuri de supraveghere. “Putem dovedi asta”, a adaugat Morar.
(Super tare, saptamâna aceasta, se împlinesc fix doi ani de la aceasta “spovedanie†a domnului Morar la Ambasada SUA. si nu am vazut un capat de dosar din DGIPI si DGA.)
Morar s-a plâns si de faptul ca sprijinul pentru Coduri si opozitia fata de revizuirile Codului nu au fost întotdeauna pe aceeasi linie cu politica partidelor. De exemplu, în timp ce ministrul PSD pentru Relatia cu Parlamentul (pe atunci, Victor Ponta) conducea comisia ad-hoc care examina Codul Penal (si a promis ca urma sa aiba Codurile gata pâna la 15 mai), liderul PSD Mircea Geoana parea ca oscileaza. (Iata, deci, ca domnul Morar facea si analiza politica, poate în timpul liber, ca hobby, în afara orelor de lucru la DNA si simtea nevoia sa-si împartaseasca opiniile. si cui altcuiva decât oficialilor de la Ambasada SUA, doar nu era sa discute în parc cu pensionarii amatori de sah!) Cica “se pare ca Geoana a întrebat la Comisia Europeana daca aceasta ar fi o problema ca aceste Coduri sa nu fie aprobate la timp, pâna la prezentarea raportului periodic al UE privind justitia si reformele în justitie: raspunsul lor a fost ca sunt de preferat niste Coduri bune, în locul unora rapide.†Oficialii americani au intrat cu Morar chiar în probleme de buget ale DNA, românul asigurându-i ca se descurca.

Danilet, o noua generatie de vorbaret

Un alt ardelean care avea obiceiul ciudat de a face vizite si a da raportul americanilor este Cristi Danilet, fost judecator la Cluj si Bihor, în prezent membru CSM. Într-o telegrama decodificata de Wikileaks, oficialii americani spuneau ca Danilet le-a explicat ca SIPA era în esenta serviciul propriu de informatii al Minsterului de Justitie, care avea scopul de a spiona vietile private ale judecatorilor, procurorilor, oficialilor din instante si chiar ale cetatenilor de rând. Danilet ar fi vazut dosarele, care contineau detalii despre relatii sexuale ale unor judecatori si procurori, chiar dosare medicale potrivit carora unele judecatoare au facut avorturi. Potrivit lui Danilet, desi dosarele de dinainte de 2001 au fost distruse, Ministerul de Justitie a pastrat dosarele din 2001-2005, în doua încaperi mici accesibile ministrului de Justitie”. (Cele despre care zicea Predoiu ca le inventariaza în prezent n.n).
În finalul telegramei, într-un comentariu propriu al ambasadei, marcat ca atare în text, se spune: “Echipa adunata de noi (!?) cu reformisti din sectorul justitiei este marcata de neîntelegeri, multi pur si simplu nu colaboreaza bine. Este revelator, de exemplu, faptul ca Vicepresedintele CSM Licu a cerut ca întâlnirea noastra sa fie aaoff the recordAA si sa nu fie adusa la cunostinta Presedintelui CSM. Licu a si opinat ca poate ar fi fost mai bine daca CSM-ul ar fi fost desfiintat si ca arhitectura din justitie sa fie redesenata de la zero. În orice caz, el a insistat ca reformistii înca reuseau sa câstige unele lupte si ca erau ultimul parapet între politicieni si judecatori. Licu a catalogat refuzul CSM de a sustine încercarile transparente ale ministrului Justitiei, Predoiu, de a-l trage pe linie moarta pe seful DNA Morar, ca fiind o alta victorie recenta (…). Judecatorii tineri, inclusiv grupul SoJust, au multumit ambasadei pentru sustinerea unor idei de-ale lor, cum ar fi propunerea lor de a publica toate deciziile judiciare pe internet – o simpla, dar puternica modalitate de a mari transparenta ce a fost acum acceptata si de seniorii din CSM (implementarea completa este promisa pâna la sfârsitul anului 2010). În ceea ce priveste alte initiative ale ambasadei, lucram acum foarte aproape cu Societatea Academica Româna (un loc de refugiu pentru multi oficiali ai Ministerului de Justitie din epoca Macovei) sa organizam o conferinta unde magistrati din România, Bulgaria si Moldova pot sa întâlneasca omologi de-ai lor din SUA, Marea Britanie, Olanda si alte tari pentru a compara date despre cele mai bune practici si sa discute posibile solutii – logica fiind ca putem mobiliza puterea (…) pentru a promova reforma într-o institutie care într-un mod vigilent îsi pazeste independenta”.

Buda, întâlnire separata cu americanii
Un alt “furnizor†de informatii al Ambasadei SUA a fost parlamentarul clujean Daniel Buda, seful Comisiei Juridice din Camera Deputatilor, omul de încredere al lui Emil Boc. Asta rezulta dintr-un document Wikileaks, publicat saptamâna trecuta de presa centrala. Documentul era legat de coruptia din România si facea referire la dosarul lui Adrian Nastase. Potrivit documentului, pe 17 februarie, Basescu a întrunit de urgenta un “summit pe justitie” la Palatul Cotroceni. La întâlnire au fost prezenti: ministrul Justitiei Predoiu, procurorul general Kovesi, seful DNA Morar, seful Senatului, Mircea Geoana, presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, deputatul Daniel Buda, presedintele CSM, Virgil Andreies, si vicepresedintele CSM Bogdan Licu. În raportul ambasadei se arata ca oficialii ambasadei s-au întâlnit separat cu Buda, Licu si Macovei, care au confirmat ca întâlnirea de la Cotroceni a fost mai mult o actiune în forta ca sa demonstreze UE ca se face reforma în justitie. “Ne-am întâlnit separat cu trei participanti – Buda, Licu si Macovei – care au fost de acord ca întâlnirea convocata de Basescu a dat un impuls necesar unui plan comun de actiune pentru a îndeplini conditiile UE în ce priveste reforma justitei. Licu a descris sedinta în mod diplomat ca «relativ sincera»; Macovei a spus ca dezbaterea a fost «încinsa», cu o tensiune vizibila între Basescu si Geoana. Un exemplu a fost atunci când Geoana si alti PSD-isti s-au plâns ca dosarul Nastase este politic. Basescu ar fi replicat taios: «Nu ma faceti sa dau drumul la aceste dosare în public – fiecare dintre plângerile penale împotriva lui Nastase sunt de la oameni din partidul vostru, nu al meu».
Ce o fi zis, însa, Daniel Buda? Tare curiosi suntem… Dar vom afla în curând…

În loc de concluzie….
În principiu, România fiind o tara libera si democrata, nu-i asa, nu avem nimic împotriva ca oricine sa vorbeasca orice despre oricine. E libertate de exprimare. Dar când un procuror, un judecator si un parlamentar (cu trecut si viitor în lumea justitiei), ca sa luam doar exemplele noastre, dau rapoarte complete unor oficiali ai unei ambasade straine, fie ea si cea americana, fie ele, rapoartele, bine intentionate, ni se pare ca s-a produs o exagerare. Oamenii astia toti (si sunt foarte multi, conform documentelor Wikileaks), de la politicieni la jurnalisti, de la magistrati la oameni de afaceri au simtit nevoia sa se spovedeasca si sa ceara sprijin. si în loc sa mearga la Biserica, au nimerit la Ambasada SUA! Pragmatica decizie, dar si periculoasa, daca ne gândim ce mai înseamna în aceste conditii identitatea si suveranitatea nationala?