Veronica Gușă de Drăgan – cea mai bogată mureșeancă

Veronica Daniela Gușă de Drăgan, fiica generalului Ștefan Gușă, ar putea deveni cea mai bogată mureșeancă, dar și româncă, la moartea soțului său multimiliardarul Iosif Constantin de Drăgan

l Tânăra Veronica, de nici 35 de ani, ar rămâne cu peste 400 de milioane de dolari, jumătate din averea soțului

l Puțini știu însă că cea mai bogată româncă și-a trăit anii de școală în Târgu Mureș l Elevă a Liceului Teoretic “Alexandru” Papiu Ilarian, în clasa B, Veronica Gușă nu a mai absolvit în Târgu Mureș, plecând la București l Trecuse Revoluția, tatăl său era în dizgrație, iar familia purta această anatemă

l Veronica Gușă de Drăgan s-a răzbunat însă scriind “Condamnat la adevăr”

Veronica Daniela Gușă de Drăgan, 34 de ani, a copilărit și și-a petrecut adolescența în Târgu Mureș, oraș în care tatăl ei, generalul Ștefan Gușă, conducea Divizia 6 Tancuri. La fel ca sora sa, Anca, a urmat cursurile Liceului Teoretic – actual Colegiu Național – Alexandru Papiu Ilarian. Primii doi ani de liceu i-a făcut în clasa B, avându-i drept colegi de generație, dacă ar fi să dăm câteva exemple pe Radu Merdari, director la DAW Bența, patronul unei firme de design web Radu Bucșa sau medicul Octav Rusu. Chiar și senatorul PSD Cristian Georgescu și-a adus aminte că a cunoscut-o pe Veronica Gușă. Dacă Anca Gușă, mai mare cu doi ani, și-a finalizat studiile la Târgu Mureș, absolvind în 1989, Veronica nu s-a mai regăsit în promoția ’91. Venise Revoluția, iar generalul Ștefan Gușă a căzut în dizgrația primului președinte post-revoluționar, Ion Iliescu. După plecarea din Târgu Mureș, de Veronica Gușă au mai știut doar prietenii de familie foarte apropiați, care s-au retras însă într-o tăcere încăpățânată. După moartea tatălui său, survenită în 1994, Veronica Gușă apare ca soție la brațul lui Iosif Constantin Drăgan, în prezent considerat cel mai bogat român, cu o avere estimată că depășește 800 de milioane de dolari.

Nebuloasa unei căsătorii

Căsătoria dintre tânăra Veronica Daniela Gușă – 24 de ani la momentul mariajului, și octogenarul Iosif Constantin Drăgan, rămas văduv în urma morții soției – Tereza Moriglioni Drăgan – nu putea să nu stârnească rumoare. Întrebări precum cine a plasat-o pe Veronica în cercul de prieteni ai miliardarului, a fost căsătoria doar un interes material din partea fiicei generalului, au rămas până acum fără răspuns. Singura certitudine este că, în urma căsătoriei, cuplul Drăgan are 3 copii – dintre care doi gemeni.

Iar cea de-a doua ar fi că în urma morții acestuia, cei patru ar moșteni o avere imensă.

Conspirația militară

Până la trecerea însă la cele veșnice a omului de afaceri Drăgan, iubitorii teoriei conspirației au acreditat ideea că acesta este ținut ostatic la Milano, înconjurat de oameni aduși în preajma sa de soția Veronica. Printre aceștia se află, potrivit informațiilor publicate în presa centrală, fostul șef de cabinet al generalului Gușă. Firesc apare întrebarea de ce fiica generalului Gușă i-ar fi plasat pe acești oameni fideli ei – suspectați că au legături bine înfipte în serviciile secrete – probabil, ale Armatei – în preajma soțului său? Una dintre variante ar fi că Veronica Gușă speră să acapareze o cât mai mare parte din averea soțului, știut fiind faptul că Drăgan mai are un fiu, stabilit la Paris, dintr-o căsătorie anterioară. De asemenea, istoricul și omul de afaceri și-ar putea ceda o parte importantă a averii universității pe care o prezidează. Teoria, oricât de perfidă ar părea, nu este atât de absurdă, ținând cont că pe Veronica, prin tatăl său, căruia i-a dedicat și volumul de reconstituiri “Condamnat la adevăr”, este legată foarte puternic încă de Armată. Totuși, până la probarea acestei teorii – a ascunderii unor interese nu tocmai ortodoxe în spatele unui prizonierat forțat al miliardarului – Veronica Gușă de Drăgan rămâne doar soția celui mai bogat român în viață. Și de asemenea, un mister asupra căruia ne vom mai apleca, în încercarea noastră de a reconstitui un puzzle al istoriei.

Contestat de unii, adulat de alții, Iosif Constantin Drăgan este dacă nu primul, în orice caz unul dintre cei mai bogați români din lume. Potrivit revistei Capital averea sa se situează undeva în jurul cifrei de 900 de milioane de dolari. Este mult, este puțin? Ce valoare au banii pentru Iosif Constantin Drăgan? Cum a reușit să-i facă? De fapt, cine ești dumneata domnule Drăgan?

Născut la Lugoj, la 20 iunie 1917, într-o modestă familie de țărani agricultori, Iosif Constantin a fost unul din cei trei băieți ai familiei Drăgan. A absolvit studiile de Drept la Universitatea din București, an în care, încă în armată fiind, a fost deconcentrat și a plecat la studii în Italia, la Universitatea din Roma, unde primise o bursă din partea statului român. În Italia și-a luat licența în Științe Economice și Politice, obținând apoi și doctoratul în drept. Este o persoană complexă și polivalentă, cu o bogată activitate nu numai în afaceri, dar și în domeniul cultural. Este însă și o persoană contestată de unii, spre exemplu de scriitorul Paul Goma. O latură aparte, cea profund sensibilă, a personalității lui Iosif Constantin Drăgan ni se relevă pe măsură ce veți citi cele patru volume ale operei sale “Prin Europa”.

Drăgan, între afaceri și cultură

Probabil că Drăgan, la fel ca și Rockeffeler, n-ar dori să vorbească despre modul în care a făcut primul milion de dolari. În 1941 a pornit o afacere în domeniul petrolier, exportând din România către Italia, iar după război, în 1948, a întemeiat societatea Butan Gas, domeniul de activitate fiind distribuirea și îmbutelierea gazului. Odată cu trecerea timpului, compania a devenit lider european, prin cele nouă filiale din Europa. Tipografii, edituri, cotidiane, săptămânale, un post de radio și o televiziune întregesc gama afacerilor grupului Drăgan. Din 1971 este președinte al Federației Internaționale de Marketing, membru al Camerei de Comerț italo-române și Doctor Honoris Cauza al Universităților din Craiova și Timișoara, precum și cetățean de onoare al comunei Spătaru din județul Buzău (locul nașterii generalului Gușă). A publicat trei volume de economie mondială, șase volume cu caracter istoric, precum și două autobiografii. O activitate prolifică, deloc surprinzătoare pentru un om a cărui zi de muncă se întinde pe parcursul a 10-12 ore.

Drăgan – persoană non grata

După plecarea în Italia, timp de 30 de ani, Iosif Constantin Drăgan nu s-a mai putut întoarce în România, urmare a unui decret dat de Ana Pauker, în cuprinsul căruia se prevedea pierderea cetățeniei pentru românii care nu se întorceau în țară în termen de 60 de zile de la plecare. În timpul regimului Ceaușescu, din 1971, Drăgan a venit însă de mai multe ori în țară și se pare că au existat anumite contacte – puțin cunoscute încă – cu regimul comunist din România. Cât de apropiat a fost Drăgan de regimul Ceaușescu, ce a avut el de câștigat și ce a câștigat regimul de pe urma lui? Deocamdată, în lipsa unor dovezi certe se pot face doar speculații. Iar în decursul timpului s-au făcut destul de multe. Cert este faptul că multimilionarul Iosif Constantin Drăgan s-a implicat foarte activ – și mult mai la vedere – după 1990. El a fondat o serie de publicații și în România, cotidianul Națiunea, Renașterea Bănățeană din Timișoara, săptămânalul Redeșteptarea din Lugoj, Buletinul european. A investit în televiziune și în radio, având propriul său post la Lugoj (Nova FM). Are de asemenea, tipografia Fed Print unde editează diverse publicații cu caracter cultural, ziare, reviste, cărți și multe altele.

Aria calomniei

Mai mult sau mai puțin talentatul Paul Goma, scriitor dizident, emigrat în Franța, l-a atacat dur pe I.C. Drăgan. De fapt de virulența sa n-au scăpat nici Eliade, nici Cioran…Probabil frustrări, deși, în tinerețe, o simpatie de dreapta la toți cei trei nu poate fi negată. Nu au fost însă membri angajați în mișcarea legionară. Iată ce spunea Goma despre Drăgan: “…legionar de felul său, nu a ezitat să colaboreze cu comuniștii: a călătorit în RSR, a avut numeroase întâlniri cu Ceaușescu (după 89, ca drăganul imparțial: cu Iliescu). Individul a colaborat nu doar cu puterea politică (și economică, dragă-doamne !), ci și cu cea polițienească (citește : securistă). Legionarul Drăgan, după ce se bătea pe burtă cu comunistul Ceaușescu, se ducea la arhivele MAI, la Institutul de Istorie al PCR, de unde scotea (corect: sustrăgea) documente, multe fiind declarații din anchete, le ducea la Milano, unde echipa de securiști condusă de Mihai Pelin (autorul Cărților albe) le “prepara”, le falsifica, le trafica – iar pe unele chiar le publica în editura NAGARD (Dragăn citit de la coadă la cap)”. Din nefericire pentru el, Goma n-a putut să producă nici un fel de dovezi. Aceeași greșeală a făcut-o și un ziarist italian care, într-un cotidian de mare tiraj din Italia a reluat o parte din acuzațiile lui Goma, dar și altele provenite din diverse surse. Ambii au pierdut două mari și răsunătoare procese în 1998. Dincolo de toate acestea, Drăgan rămâne un personaj interesant care suscită interes. Atât el, cât mai ales averea lui. Oare cine o va moșteni?

Nicolae BALINT

Ligia VORO

Dincolo de speculațiile legate de căsătoria sa cu Iosif Constantin Drăgan, Veronica Gușă a fost cel mai bun avocat al tatălui său, generalul ing. Ștefan Gușă. Marcată de neadevărurile scrise despre tatăl său, Veronica Gușă a încercat, prin volumul “Condamnat la adevăr” să repare imaginea știrbită a acestuia, după Revoluție, de către adversari ai tatălui său, care se regăsesc încă în viața politică. Iar Ion Iliescu este doar unul dintre ei. Mai mult, Veronica Gușă a susținut și teoria, de altfel lansată și de istorici sau scriitori că moartea generalului nu a fost una naturală. Însă asasinarea sa nu a fost dovedită …Poate acum după redeschiderea dosarelor Revoluției din ’89.