La un pas de Europa

După concluziile favorabile ale Consiliului european de la Bruxelles din decembrie 2004 și votul pozitiv al Comisiei Europene din februarie 2005, România a mai făcut un pas către aderarea la UE. Comisia de politică externă a Parlamentului European a avizat favorabil demersul României, însă votul final, din 13 aprilie, ce aparține plenului Parlamentului european pare a fi condiționat de dorința europarlamentarilor de a fi implicați în procesul de monitorizare a îndeplinirii angajamentelor de către România și Bulgaria.

Prin acest demers, Parlamentul european dorește să-și întărească poziția, în relația cu celelalte instituții ale Uniunii Europene, Consiliu și Comisia, el neavând până în acest moment atribuții de monitorizare a angajamentelor țărilor candidate.

Parlamentarii europeni vor să aibă ultimul cuvânt

O posibilă concesie din partea Comisiei în acest sens, pentru a asigura o majoritate largă la votul din 13 aprilie din plenul Parlamentului, va crea astfel un nou filtru prin care România trebuie să treacă înainte de aderarea efectivă. Comitetul de Politică externă a parlamentului european a aprobat aderarea României și Bulgariei la UE cu o majoritate covârșitoare, la sfârșitul lunii trecute, însă au solicitat ca parlamentarii europeni să aibă dreptul de a fi implicați în procesul în curs până la aderarea afectivă a celor două țări, și în special, asupra oricărei decizii rferitoare la clauza de amânare. Aderarea României a fost aprobată cu 59 de voturi pentru, 2 împotrivă și 9 abțineri. Pentru Bulgaria, votul a fost mult mai pozitiv: 71 de voturi pentru și o abținere. Votul final va fi luat în plenul parlamentului European în 13 aprilie. Oficial, Parlamentul nu ar mai avea vreun rol de jucat în evoluția procesului aderării, după ce își dă avizul. Oricum, Parlamentul european își dorește să poată influența cursul evenimentelor în ambele țări până la aderarea efectivă, prevăzută în 2007. Astfel, ei doresc să fie implicați în noul mecanism introdus în Tratatul de Aderare al României și Bulgariei și conform căruia doar Consiliul poate decide asupra amânării aderării dacă cele două state nu-și îndeplinesc la timp obligațiile asumate. în acest sens, parlamentarii europeni au adoptat un amendament la rezoluția pozitivă privind aderarea României și Bulgariei, care prevede obligația Consiliului și Comisiei de a implica deplin Parlamentul în procesul aderării. Într-o dezbatere susținută în 29 martie, parlamentarii europeni au cerut asigurări de la comisarul pentru extindere Olli Rehn că acest amendament va fi respectat. Pe de altă parte, Ministrul de externe al Luxemburgului, Nicolas Schmit, vorbind în numele Consiliului, s-a arătat mult mai puțin receptiv, adăugând că atât România cât și Bulgaria merită încrederea parlamentului, asigurând și el că guvernele vor asculta cu atenție opinia acestuia. Dar, a subliniat el, “nu vă putem spune ce se va întâmpla la sfârșitul acestui an sau al anului viitor și cum ar vota fiecare guvern în cazul invocării clauzei de amânare pentru o țară sau alta”.

Evouție apreciată

Într-o rezoluție politică referitoare la Bulgaria, propusă de Geoffrez van Orden, și adoptată in 29 martie, parlamentarii europeni, au apreciat progresele excelente realizate de Bulgaria până acum, însă au enunțat și pașii pe care guvernul bulgar trebuie să-i mai facă pentru aderarea efectivă. Criticile au vizat eșecul Parlamentului bulgar de a adopta noi legi penale pentru lupta mai eficientă împotriva corupției, solicitând totodată eforturi mai mari în combaterea crimei organizate. Într-o rezoluție similară referitoare la România, propusă de Pierre Moscovici, Comitetul pentru Afaceri Externe a apreciat reformele introduse în România și angajamentele asumate de noul guvern, cum ar fi creșterea libertății presei, ameliorarea situației romilor, atrâgând totodată atenția asupra deficiențelor ce trebuie remediate: implementarea efectivă a reformelor administrative și juridice, continuarea luptei împotriva corupției, în special la nivel înalt, eradicarea violențelor și discriminării împotriva grupurilor minoritare, îmbunătățirea tratamentului bolnavilor psihiatrici, un control al frontierelor mai eficient, corecta aplicare a ajutoarelor de stat și întărirea protecței mediului. Sunt aspecte pentru care nu se poate da României un cec în alb pentru următoarele 20 de luni, consideră raportorul pentru România Pierre Moscovici: “mai rămân încă multe reforme de făcut, în domeniul justiției, pentru ca lupta împotriva corupției să nu fie doar o vorbă. De asemenea, e nevoie de reforme în domeniul concurenței și mediului înconjurător. Nimeni nu trebuie să-și închipuie că votul parlamentului din aprilie și apoi semnarea tratatului de aderare scutesc România de aceste eforturi care ramân de făcut. Ipoteza clauzei de amânare există ca să ajute România, nu ca s-o penalizeze, a avertizat domnul Moscovici, dar nimeni nu trebuie să-și închipuie că totul se termină în aprilie”.

Votul din 13 aprilie e previzibil

Potrivit corespondenței BBC la Bruxelles, votul din comisia de relații externe arată că, după un an turbulent, se degajează acum un consens în parlamentul european privind aderarea României și Bulgariei. El deschide calea votului din plenară, la 13 aprilie, la Strasbourg, singurul moment când parlamentul european poate bloca, în teorie, aderarea unei țări candidate. Pierre Moscovici, se arată însă foarte optimist: “cred că raportul meu va fi aprobat de parlamentul european, sper, cu o majoritate foarte importantă, ca și azi, când am avut practic peste 80 la sută din voturi”. El așteaptă un răspuns favorabil din partea celorlalte două instituții care joacă un rol central în procesul de extindere, comisia europeană și consiliul de miniștri, ce reprezintă țarile membre, la cererea parlamentului de a fi pe deplin asociat la continuarea monitorizării României și Bulgariei și la eventuala invocare a clauzei de amânare a aderării până în 2008. În opinia ecologistul Joost Lagendijk, votul din 30 martie reprezintă un “da” condiționat: “am spus da aderării, dar cu o condiție clară – ca și după ce Parlamentul votează, la 13 aprilie, și până la aderarea României, Parlamentul vrea sa aibă dreptul de a invoca clauza de monitorizare. Pentru noi, grupul ecologist, această implicare și pe viitor e o condiție importantă pentru a obține un vot majoritar”.

Moscovici și Nicholson, favorabili dar precauți

Europarlamentarul recunoaște că implicarea parlamentului în monitorizarea candidatelor după semnarea tratatului de aderare nu are nici o bază în legislația europeană, dar o consideră, la fel ca domnul Moscovici, un precedent politic care nu poate fi ignorat. În același sens s-a pronunțat și fosta raportoare pentru România, liberala Emma Nicholson, care, deși mulțumită de rezultatul votului, crede că, indiferent de asigurările cerute de colegii ei, rolul parlamentului de acum înainte va fi limitat.”Nu avem nici o autoritate asupra amânării aderării cu un an, e o chestiune tehnică și nu trebuie să ne lăsăm influențați în decizia noastră asupra României de iritarea că avem mai puțină influență decât celelalte instituții europene, spune Emma Nicholson, adăugând “următoarele rapoarte ale parlamentului au o valoare mai mult teoretică și nu vor putea opri aderarea României în 2007”. Comisarul pentru extindere, Olli Rehn, le-a promis euro-parlamentarilor că va lua în considerație opinia lor, înainte de a recomanda, la sfârșitul anului, o eventuală amânare a aderării României, însă decizia finală va fi luată de statele membre, iar reacția lor e greu de prevăzut. Concesia lui Olli Rehn este menită să asigure un sprijin cât mai larg în parlament pentru aprobarea aderării României și Bulgariei. Comisia europeană, singura abilitată să monitorizeze progresele României și Bulgariei după semnarea Tratatului de Aderare va publica un raport complet la 9 noiembrie, pe baza căruia poate recomanda amânarea aderării oricăreia dintre țări cu un an – dar decizia trebuie luata de guvernele Uniunii, prin unanimitate pentru Bulgaria și majoritate calificată pentru România. Comisarul european consideră benefică o încurajare a României și Bulgariei pentru îndeplinirea tuturor criteriilor, declarându-se destul de încrezător că ambele țări fac progrese solide pentru a le îndeplini, rolul acestei proceduri în opinia sa având rolul de stimul în realizarea angajamentelor asumate de cele două state. Totuși, nu trebuie să uităm că votul Parlamentului din 13 aprilie este doar un nou pas spre aderarea României, și că Tratatul de Aderare va trebui votat pozitiv de toate cele 25 de state membre ale Uniunii Europene, în unanimitate.

Florin CEUȘAN