“Unul vrea, altul pleacă”, spectacol de culise la Național
A fost o dată ca niciodată, că de n-ar fi fost tot am povesti, o piesă de teatru pe nume „Românie dragă, Elveția mea…†pusă în scenă la Teatrul Național din Târgu Mureș de regizorul Cristian Ioan, pe un text a lui Cornel Udrea. Sperctacolul are în spate o poveste frumoasă, cu peste 100 de reprezentații în toată țara, chiar și prin țări ceva mai calde ca ale noastre.
Dar cum orice lucru frumos nu durează la nesfârșit, nici spectacolul cu pricina nu face excepție. Prima dispută pe tema spectacolului a fost în perioada unuia din directoratele lui Vlad Rădescu, în care piesa nu a mai fost inclusă în programul teatrului, nemulțumindu-l la culme pe autorui ei, Cornel Udrea. A plecat și Vlad Rădescu, a venit un director nou, dar piesa „Românie dragă, Elveția mea…â€tot nu a avut liniște. Piesa stă bine mersi în memoria spectacorilor, problemele au migrat către protagonistele piesei, două la număr. Prima, actrița Domokos Erika Claudia, care săptămâna trecută a răbufnit nemulțumită de faptul că nu joacă și nu mai este băgată în seamă de nici un regizor. Ce se termină cu un scandal, continuă cu altul, după ultimul spectacol în care a jucat, eternul “Scandal la operă†anul trecut, actrița fiind tot pasată de regizori, aceștia nebăgând-o în seeamă, s-a gândit să treacă ea la acțiune și să-și facă public nemulțumirea legată de șomajul artistic din teatru.
Nici nu-și termină actrița de spus of-ul, că vine rândul altei protagoniste din „Românie dragă, Elveția mea…†pesonajul Melania Măr Dulce, ,mai exact actrița Ionela Nedelea să-i sară calmul. După ceva “contre†cu directorul Naționalului, ea înaintându-și demisia din Național. Să fie vreo legătură cu faptul că spectacolul “Menaje a trios†trebuia să se joace la Sala Mare a Naționalului , dar care a trebuit mutat la Palatul Culturii , sau cu faptul că a început să scoată capul prin lume și să joace prin țară, în fond este o actriță care vrea să joace. Și colega ei de scenă vrea la fel, dar se pare că nu prea are sorți de izbândă. Poate cu proiectul ei solo să aibă vreun succes, unde, potrivit ei, va cânta și va încerca să-și dovedească talentul ei nebăgat de nimeni în seamă în ultima vreme. Dacă nici în piesa concepută de ea nu apucă să joace, atunci chiar că e bai mare, că doar ea centrează și tot ea dă cu capul. Speră în sprijinul directorului Gasparik, în care își pune mari speranțe, mai puțin în colegii din teatru care au cam luat-o la bani mărunți. Până la limpezirea apelor, a nervilor și a liniștii, fiecare dintre părți își vede de treabă. Unii nutresc speranța vreunui rol viitor, alții vor urca pe scena Palatului Culturii pe 29 ianuarie cu spectacolul “Menage a trios†, iar alții vor începe munca la proiectele viitoare ale Naționalului. Sperăm la o poveste cu happy end al acestui “ménage a trios†local, cu actori care vor să plece, cu actori care vor să joace și cu directori care ar trebui să aplaneze situația.



