Transparența decizională, cheia unei bune administrații locale
Alegerile locale din 10 iunie 2012 au, pentru Târgu-Mureș, o semnificație aparte: tîrgumureșnii au de ales între renunțarea la un trecut care planează încă asupra viitorului orașului sau mentinerea în tiparele unei mentalități care, de 20 de ani, ne ține prizonierii unui destin mediocru.
S-ar putea ca mulți dintre cei care citesc aceste rânduri să aibă sentimentul că urmăresc să pun în discuție, ca să zic așa, aspectele etnice ale politicii tîrgumureșene. În mod poate surprinzător, voi spune că tocmai aceste aspecte ar trebui să fie primele pe care alegătorii târgumureșeni au datoria de a le arunca la lada de gunoi a istoriei. Fie și numai pentru că trăim în secolul XXI. Fie și numai pentru că democrațiile cu adevărat funcționale, construite pe principiile participării și reprezentării, ne spun un lucru esențial: diferențele reprezintă factorul de coeziune al lumii moderne, diversitatea este liantul societății, iar nu omogenitatea. O societate omogenă, fără diferențe, e o societate autoritaristă. O societate a diversității este una a toleranței și pluralismului.
Democrația începe cu momentul în care am înțeles și acceptat faptul că vecinul meu nu este ca mine, că este diferit de mine, că gândește ALTFEL, și că tocmai diferența dintre mine și el face posibilă conviețuirea. Orice democrație se construiește pe reguli clare, iar regulile trebuiesc acceptate și respectate de membrii societății.
Dincolo de aceste sublinieri, trebuie spus că nu despre aceste aspecte vreau să vorbesc. Voi vorbi despre transparență, despre modul cum se aplică decizia administrativă în viața publică și mai ales, despre ceea ce ar trebui să însemne un ales local – indiferent dacă este vorba despre primar, viceprimar sau consilier local.
Ce înseamnă transparența actului de decizie?
Dacă discutam despre transparența unui act de decizie, atunci aceasta nu se poate realiza decât dacă sunt îndeplinite două condiții esențiale. Prima este respectarea legii transparenței publice care să impună transparența ca principiu de performanță managerială la nivelul administrației publice locale, indiferent că vorbim despre consiliul județean, consiliul local sau primărie. A doua condiție ține de aplicarea legii. Atâta vreme cât nimeni nu ia măsuri împotriva celor care încalcă principiul transparenței să nu ne mire că transparența rămâne un simplu slogan de campanie. Din punctul meu de vedere transparența decizională pentru a fi efectivă presupune existența a două aspecte indisolubil legate: A) Transparența actului decizional – adică modul de luare a deciziei, în care cel afectat de o decizie trebuie să știe cine, cum, de ce, în ce scop a fost luată decizia; B) Transparența bugetării deciziei – adică modul de aplicare a deciziei È™i mai ales, modul de finanțare a aplicării deciziei. Potrivit normelor democratice, decidentul trebuie să pună la dispoziția cetățeanului în mod transparent și complet sursele de finanțare, costurile pe etape si unități, direcționarea banilor, modul de selectare a executanților care aplică decizia sub aspect contractual, etc.
Dacă una din cele doua componente e viciată, se poate spune ca transparența nu există sau e viciată. Bugetarea este aspectul cel mai important, deoarece dacă este făcută transparent, atunci oferă imaginea exactă a performanțelor reale ale unui administrator. În general, azi decidentul oferă cetățeanului impresia transparenței prin aceea că explică modul de luare a deciziei, scopul deciziei, însă uită aspectele bugetare, adică uită să explice cum se cheltuie banul public destinat acoperirii deciziei, ceea ce face ca cetățeanul să nu aibă criterii de evaluare în ceea ce privește performanțele reale ale decidentului.
Tîrgu Mureșul față în față cu viitorul și cu trecutul
Revenind la Tîrgu Mureș și la alegerile locale din 10 iunie. De 20 de ani, în orașul nostru, administrația publică locală se joacă de-a democrația și de-a transparența, dacă îmi este permisă o asemenea licență. De 20 de ani, democrația tîrgumureșeană nu a produs decât judecăți și comportamente de tipul „majoritate/minoritateâ€. Aceste judecăți, profund negative, nu au nimic de a face cu logica democrațiilor europene, consolidate pe idea diversității și pluralismului. În loc să ne punem întrebarea dacă într-adevăr, cetățeanul decide, noi ne întrebăm în permanență dacă decide majoritatea sau dimpotrivă minoritatea. Sub masca acestei dileme false, transparența, ca atribut fundamental al democrației, este literalmente pulverizată, iar efectul direct și vizibil, dincolo de stagnarea economică, socială, culturală a orașului, este dat de supremația grupurilor de interese care își fac din discursul întemeiat pe binomul „majoritate-minoritate†un titlu de glorie, iar din transparență un act de demoagogie publică.
În fapt, cetățenii trebuie să înțeleagă trei lucruri: A) un bun ales local, de pildă un bun primar, e unul care face cu 10 lei ceea ce altul face cu 100 de lei; B) un bun ales local nu vorbește în termenii „majoritate-minoritateâ€, deoarece acești termeni sunt străini actului administrativ; un bun ales local vorbește doar în termenii transparenței și evident, în termenii competenței profesionale; C) de 3 cicluri electorale, în numele unor judecăți de tip „majoritate-minoritateâ€, orașul nostru este monedă de schimb în înțelegerile politice. Înțelegeri politice care pot fi rezumate, în opinia mea, în următoarea expresie: „majoritatea ia orașul, iar minoritatea ia județulâ€. Culmea este că aceste înțelegeri, care nu au nimic în comun cu democrația, cu calitatea vieții tîrgumureșeanului minoritar sau majoritar, se încheie mereu între aceeași actori, ce aparțin unei părți a elitelor politice și administrative locale și județene, mereu aceeași de 3 mandate. Iar pe 10 iunie 2012, tîrgumureșenii vor proba dacă au înțeles sau nu că, majoritari și minoritari deopotrivă, trebuie să ieșim din logica strâmtă și păguboasă a demagogiei și să intrăm, în sfârșit, pe terenul dificil, dar plin de perpective reale, al democrației.
Ionela Ciotlăuș,
Candiat pentru Consiliul Local Târgu-MureÈ™
