După Socot, potopul…

SC SOCOT SA Târgu Mureș a fost nominalizată de Aurel Pană, noul director al Administrației Naționale “Apele Române”, drept una dintre firmele care au câștigat “curios” licitațiile de îndiguire a malurilor râurilor * SOCOT a lucrat în zonele afectate de inundațiile catastrofale din ultimele două săptămâni care au devastat județele Timiș, Arad și Hunedoara * SOCOT a fost în ultimii 15 ani o firmă abonată

a lucrărilor de execuții hidrotehnice din întreaga țară, licitate de diferite direcții ale apelor * Doar în Mureș, SOCOT a câștigat lucrări în valoare de aproape 25 milioane de euro.

Recentele inundații din județele din vestul țării, inundații care au devastat șapte județe – Timiș, Arad, Bihor, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți – au readus în discuție și problema contractelor încheiate pentru execuția lucrărilor hidrotehnice în ultimii ani. După ce primul ministru Călin Popescu Tăriceanu a decis constituirea unei comisii care să verifice modul cum au fost cheltuite peste 1.500 de miliarde de lei din bugetul de stat sau credite guvernamentale atrase pentru lucrări de rediguire și amenajare, a fost rândul noului director general al Administrației Naționale “Apele Române” să iasă la rampă și să comenteze pe marginea aceluiași subiect. Aurel Pană a recunoscut că “aceste contracte sunt cel puțin curioase, pentru că numai câteva firme au primit lucrări pe toată harta României”. De asemenea, Aurel Pană nu s-a sfiit să dea câteva exemple, printre care a nominalizat și firma târgumureșeană SOCOT SA. “Aproape invariabil găsești ca executante doar trei sau patru firme. Una dintre ele este REPCON SA Oradea, care acum este în reorganizare judiciară. Acest lucru ridică un semn de întrebare în legătură cu contractele pe care le are și licitațiile pe care le-a câștigat. Firma SOCOT SA e cvasiprezentă în toate bazinele hidrografice din țară. Am constatat că orice fenomen meteorologic apropiat de normal a condus la însoțirea dosarelor de lucrare de procese-verbale de calamitare. Astfel, s-au făcut contracte adiționale, ceea ce a ridicat foarte mult costurile”, a declarat directorul general.

Până la proba contrarie și verificarea contractelor obținute, dar și a execuțiilor acestora în primul rând pe teritoriul județelor calamitate, SC SOCOT SA Târgu Mureș, cu tot renumele de firmă cu tradiție în domeniul construcțiilor hidrotehnice, va fi suspectată de obținerea ilicită a unor licitații și, în al doilea rând, de executarea defectuoasă a lucrărilor, în condițiile în care, pentru a da exemple doar din județul cel mai devastat, și anume Timiș, mai multe diguri de pe râul Bega, Bârzava, Timiș sau de pe pâraiele Timișina sau Discșani s-au deversat, iar digul de pe malul drept al râului Timiș a fost rupt de ape. Până atunci însă să vedem un alt aspect subliniat de autoritățile de la București, și anume cel al încredințării lucrărilor doar unui grup restrâns de firme.

Bătaie de joc pe bani publici

După 1999, o mare parte din resursele bugetare destinate lucrărilor hidrotehnice au fost canalizate către Ardeal din cauza deselor inundații înregistrate în zonă, în general primăvara după topirea zăpezii. Obiectivele de investiții promovate în Ardeal au vizat bazinele hidrografice Mureș, Someș, Tisa, Barcău, Crișul Negru, Crișul Alb, Timiș sau Bega, iar sumele alocate chiar depășesc cifrele înaintate de premierul Tăriceanu – 1.500 de miliarde de lei. Mare parte a acestor execuții de construcții hidrotehnice au fost cofinanțate cu credite ale Băncii de Dezvoltare Central Europeană (BDCE) sau ale Băncii Europene de Investiții (BEI). Băncile au condiționat cofinanțarea lucrărilor tocmai de execuția de lucrări pentru apărarea împotriva inundațiilor sau de combatere a efectelor acestora – adică regularizări de albii, protecție de mal și îndiguiri. Adică, banii au ajuns exact în județele cele mai grav afectate de inundații în ultimii cinci ani. Una dintre firmele preferate ale acestor licitații, organizate de cele patru direcții ale apelor din Ardeal și Banat – Direcția Apelor Someș-Tisa, Direcția Apelor Mureș, Direcția Apelor Crișuri și Direcția Apelor Banat – a fost și SOCOT SA Târgu Mureș. Firma patronată de către Eugen Lăurean Popa – 21%, SIF Transilvania – 21,2% și PAS SOCOT –

20%, i-am amintit pe cei mai importanți acționari, a obținut antrepriza generală, alături de REPCON Oradea și Hidroconstrucția Cluj, a lucrărilor de consolidare a malurilor din județul Maramureș. De asemenea, aproximativ același trio a derulat sau derulează lucrările de îndiguiri și reabilitare a malurilor în județul Mureș. Aceeași echipă a fost angajată pentru lucrări în județele Arad, Timiș, Hunedoara, deși lista firmelor certificate să desfășoare activități de proiectare și execuție în domeniul gospodăririi apelor este mult mai lungă, peste 50 de firme, conform Ordinului nr. 50/2004, prin care se aprobă această listă a eligibililor.

Poate nu ar fi fost o mare problemă că aceste firme și-au adjudecat lucrările de execuție, dacă nu s-ar fi constatat câteva deficiențe care sunt comune fiecărui antreprenor general, și anume întârzierile în finalizarea lucrărilor, depășiri ale termenelor care au antrenat în mod evident și majorări ale costurilor de execuție, plătite din bugetul de stat și, în final, din banii noștri. Scuza des folosită a fost că finanțările au fost insuficiente sau chiar absente, iar din această cauză lucrările nu au putut fi recepționate la termenele statuate în clauze contractuale.

Pentru exemplificare ne vom opri asupra județului Mureș, unde cofinanțările BDCE și BEI se ridică la zeci de milioane de euro, fără ca lucrările să fi fost finalizate, deși termenele de execuție au expirat de ceva vreme, așa cum precizam mai sus.

Amânarea, leitmotiv în construcții

Unul dintre cele mai importante obiective de investiții adjudecat de SOCOT sunt amenajările hidroedilitare ale bazinului hidrografic Niraj, lucrare evaluată la 14 milioane de euro, din care o parte au fost drenați către Aquaproiect București. Cea mai mare parte a banilor sunt asigurați de către BDCE – puțin peste 10 milioane de euro. Lucrările au demarat în 1988, dar au fost întrerupte din cauza lipsei banilor. După 2001 și după câțiva ani în care inundațiile cauzate de revărsarea Nirajului au făcut prăpăd în comunele mureșene, lucrările au fost reluate. Un prim termen de finalizare a lucrărilor a fost stabilit pentru 2002-2003, acesta într-o variantă extrem de optimistă. Doar că între timp au fost stabilite estimări mai realiste, care prelungesc termenul de execuție până în decembrie 2007, când, cu siguranță, banii alocați proiectului vor fi ajustați substanțial.

O altă lucrare de mare amploare adjudecată de SOCOT este amenajarea râului Mureș, în zona Vidrasău-Cipău, o altă zonă cu potențial ridicat de inundații. Lucrările de construcție la acest dig au început în august 1993 și, teoretic, urmau să fie finalizate până în decembrie 2004, termen care nu a fost respectat. Menționăm că termenul de execuție al acestui obiectiv de investiții a fost prelungit în repetate rânduri, motiv pentru noi, jurnaliștii, de a participa anual la evenimentul inundații în zona Iernut. Bineînțeles, după cum precizam, de fiecare dată se justifică neterminarea lucrărilor prin lipsa resurselor. Amenajarea acestui tronson al Mureșului costă 4,8 milioane de euro, din care 2,5 milioane sunt suportați din credite BEI. Iar dacă suntem în zona Iernut, precizăm că lucrările de amenajare a Mureșului în această zonă au fost licitate și câștigate tot de către SOCOT. Lucrările urmau să fie finalizate până în septembrie 2004, deși au început în noiembrie 1996. Nu vă mai spunem nici o noutate dacă precizăm că nici acest termen nu a fost respectat. Pentru realizarea acestui obiectiv s-au prevăzut fonduri de 1,8 milioane de euro, jumătate finanțare BEI.

Tot în 2004, dar în noiembrie, urmau să fie recepționate, teoretic, lucrările de amenajare a râului Târnava pentru apărare împotriva inundațiilor în zona Suplac, Adămuș, Cornești. Costul lucrărilor a fost estimat la 3 milioane de euro, din care 1,8 milioane de euro credite BEI.

Până în prezent, singurele lucrări recepționate și care au fost executate de SOCOT sunt cele de amenajare a râului Mureș, în comuna Rușii Munți, pentru apărare împotriva inundațiilor, respectiv cele de refacere praguri de fund Priza 2 și consolidare rizbermă la Târgu Mureș, lucrări ale căror costuri nu au totalizat nici măcar 500 de mii de euro.

Cu toate acestea, SOCOT a încasat suficienți bani, astfel încât se poate lăuda în ultimii trei ani cu venituri de peste 500 de miliarde de lei și cu profituri care se învârt undeva la 10 miliarde de lei anual, rezultate financiare obținute în proporție de 80% din bani publici.

Cât despre intențiile ministeriale de a verifica contractele și modul de acordare al acestora, vom aștepta ancheta comisiei. Cu certitudine, rezultatele vor fi cel puțin interesante.

Ligia VORO

“Cunosc declarațiile pe care le-a făcut Aurel Pană, (n.r. directorul general al Administrației Naționale “Apele Române”), dar ce pot eu să vă spun este că SOCOT este specializat pe astfel de lucrări. Suntem în branșă de peste 50 de ani și toate licitațiile le-am încheiat corect. Constantin Ilie, fostul ministru de la Mediu, chiar mi-a luat unele lucrări, mi-a pus bețe în roate. Am lucrări în Timiș, în zonele afectate, dar acolo unde SOCOT a lucrat nu au fost probleme. Spre exemplu, în anumite locuri, SOCOT a făcut malul stâng, iar inundațiile s-au produs din cauză că a cedat malul drept, lucrări pe care noi nu le-am făcut”, Eugen Popa, director general SC SOCOT SA

Venituri

534 de miliarde de lei – 2003

632 de miliarde – 2002

545 miliarde – 2001

Profit

9 miliarde – 2003

12 miliarde – 2002

10 miliarde – 2001