Din pădurile mureșene se fură ca-n codru

Direcția Silvică Mureș a pierdut controlul asupra pădurilor * Zeci de hectare sunt defrișate, în timp ce pădurarii plătiți pentru a asigura paza sunt părtași la furturi de sute de milioane * În timp ce sătenii fac coadă la ușile justiției pentru obținerea titlurilor de proprietate, din pădurile mureșene rămâne doar amintirea * Cele șase ocoluri private, înființate la inițiativa primăriilor, par să fie cele mai problematice * Tăierile se fac haotic, în timp ce “licitațiile” pentru masa lemnoasă se fac la mica înțelegere * Lemnarii de pe valea Mureșului învârt afaceri de zeci de miliarde * În asemenea condiții, pădurile din județ riscă să ajungă într-o situație dezastruoasă, iar tăierile ilicite să devină un fenomen pierdut definitiv de sub control

* ZIARUL de Mureș face o amplă sinteză a haosului ce domnește în pădurile județului

Înainte de aplicarea legii privind retrocedările, Direcția Silvică Mureș avea în administrare 212 mii de hectare de teren. Dintre acestea, doar 85.752 de hectare de păduri au fost validate pentru a putea fi retrocedate. Media pe județ, în privința retrocedării către persoanele fizice, atinge cota de 85-90%, însă acest lucru nu a rezolvat problema furturilor din păduri, pentru că sătenii nu-și păzesc terenurile, dar nici nu vor să intre în regim silvic. Cele mai problematice zone sunt comunele Glodeni, Band, Petelea, Răstolița și Deda.

Nici înființarea ocoalelor particulare nu a rezolvat problema, iar prezența acestora nu și-a dovedit rentabilitatea. Interesant este că majoritatea ocoalelor particulare s-au format din inițiativa Primăriilor, iar primarii controlează încă activitatea acestora prin intermediul directorilor pe care i-au sprijinit, deși ocolul are o structură de organizare proprie. În județ funcționează șase ocoale private: Saschiz și Apold, care au fost de fapt înființate de primăriile respective, urmate de ocolul Ghindari, Sovata, Răstolița și Deda.

Experimentul Dedeanca

Una dintre cele mai problematice ocoale rămâne Dedeanca, un experiment al fostului primar Gavril Pașcan și al directorului de ocol, Octavian Rânceog. Comuna Deda are în proprietate o suprafață de 2.595 ha de pădure, proprietate a sătenilor, care ar fi trebuit supravegheate. Doar că efectul nu a fost cel așteptat. Licitațiile au decurs fără știrea CL, totul rezumându-se la mica înțelegere între cei doi fondatori. Nu există o evidența a sumelor care au intrat în contul acestui ocol. Spre exemplu, în 2004 CL a primit de la Dedeanca suma derizorie de 900 milioane de lei, sumă ce reflecta “profitul” ce revenea bugetului local al primăriei. În cele din urmă, la schimbarea edilului, noua conducere a CL a renunțat la serviciile ocolului privat. Nici sătenii nu sunt mulțumiți de activitatea ocolului. “Nu știm dacă cei care vin să ne fure din păduri iau mai mult sau pădurarii care păzesc parcela noastră. Nu putem să facem noi pază tot timpul, ne este și frică, pentru că am fost amenințați, așa că nu avem nici o soluție. Când s-a făcut ocolul ni s-a spus că va fi mai bine, dar nimic nu s-a schimbat”, a spus un sătean din Deda care are trei hectare de pădure. Dacă mai adăugăm în ecuație și faptul că unii angajați care lucrează la Dedeanca au fost dați afară de la ocolul de stat, fiind implicați în tot felul de ilegalități și au câteva dosare penale, tabloul este complet.

Mogilă face legea în Răstolița

La Abuș întâlnim o situație similară. Spre exemplu, cei de la ocolul privat din Ghindari au tăiat abuziv, numai anul trecut, opt hectare de pădure de pe terenurile sătenilor. Surse sigure, dar care preferă să rămână în anonimat, afirmă că lemnele au luat drumul gaterului unui patron din Harghita, Nagy Endre, care a plătit 70 de milioane de lei. Toate tăierile s-au făcut de pe proprietatea unor săteni ce așteaptă încă clarificarea problemei titlurilor de proprietate. Un caz cu totul ciudat găsim și în Răstolița, unde atât composesoratele cât și parcelele unor săteni nu le sunt acordate de cei de la Primărie. “Am câștigat în instanță dreptul de proprietate pentru 22,5 ha de pădure și pășune care trebuiesc să mi se retrocedeze. Problema e că nici până în ziua de azi nu am reușit să intru în posesia terenurilor, neavând în prezent titlu de proprietate. Executorul judecătoresc a venit de patru ori la fața locului, chiar și cu poliția, dar nu a reușit să-mi redea pământul”, spune Gheorghe Lircă, un sătean din Răstolița. Însă problema cea mai spinoasă rămâne cea a composesoratelor din Răsolița, ce cuprind o suprafață de 916 ha, din care doar 176 ha au fost validate. În timp ce litigiul pentru restul suprafeței de pădure continuă, primarul a transformat zona împădurită într-un luminiș. Ioan Mogilă a refuzat însă să dea vreo explicație în acest sens, preferând să adopte un limbaj de mahala și trecând la amenințări, pentru simplul fapt că reporterii ZIARULUI au ridicat câteva întrebări în legătură cu situația dramatică din pădurile din Răstolița.

RNP scapă situația de sub control

Direcția Silvică Mureș nu răspunde însă de aceste terenuri, spunând că aparțin de ocoalele private și nu mai intră în grija lor. “Terenurile care aparțin ocoalelor private nu ne mai privesc pe noi. Dacă oamenilor nu le convin ocoalele particulare pot să apeleze la noi, dar din câte văd nu le prea place să fie în regim silvic. Nu putem spune că în județ avem mari probleme, în sensul că sunt zone mari defrișate. Se fură din păduri, nu putem controla fenomenul în întregime, nu avem nici un personal atât de mare, dar situația nu este dezastruoasă”, a declarat directorul tehnic al Direcției Silvice Mureș, Cosmin Lechințan.

Totuși anul acesta direcția intenționează să împădurească peste 600 de hectare de teren degradat, valoarea totală a investiției fiind de peste 10 miliarde de lei. Anul trecut suma alocată pentru reîmpădurirea unor zone degradate a fost trecută la profit pentru a da bine în ochii șefilor de la Romsilva. Anul acesta direcția este însă în dificultate din cauza impozitelor mari care trebuie achitate pe profitul teoretic de 74 miliarde de lei. Exportul direcției s-a cifrat anul trecut la 990.000 de dolari.

Doar că aceste sume pălesc pe lângă afacerile derulate de cei care sustrag lemne din păduri. Drumurile forestiere sunt principalele filiere prin care lemnul ia drumul străinătății sau spre firmele de prelucrare a lemnului. În asemenea condiții, pădurile din județ riscă să ajungă într-o situație dezastruoasă, iar tăierile ilicite să devină un fenomen pierdut definitiv de sub control.

Cristina CORNEA

Cătălin HEGHEȘ