Târgurile de odinioară, readuse în actualitate

Reporter: Cum s-a născut acest proiect?

Laura Pop: Totul a pornit de o idee mai veche de expoziție a secției noastre legată de schimburile dintre lumea rurală și lumea urbană prin intermediul târgurilor, o idee pe care o colegă mai noastră mai veche, doamna Bucur Maria, a gândit să o pună în practică și din păcate nu a reușit. În cadrul acestui proiect dorim să organizăm o expoziție care a a lipsit în cadrul expozițiilor etnografice clasice bazate pe ocupații, artă populară, port popular, mai puțin târgul. Acesta era privit ca un loc ce ține de lumea orașului, el fiind de fapt un loc important pentru lumea țăranului. După cum am observat la târgurile la care am fost, ele au jucat un rol foarte important în lumea satului. Am observat că în perioada secolelor XIX-XX s-au înmulțit aceste târguri în comunele mari din zona Transilvaniei, din zona noastră în special și satele în care se organzau astfel de târguri au devenit puncte importante, locuri în care a avut loc un progres economic, sate care s-au dezvoltat tocmai existenței acestor târguri.

Rep.: Care au fost primi pași ai proiectului?

L.P.: Primii pași au vizat pregătirea unei tematici expoziționale și contactarea partenerilor pe care i-am atras în cadrul proiectului. A urmat contactarea unor parteneri pentru designul expoziției, am luat legătura cu un designer din Ungaria, Vasaros Zsolt, care este specializat în design de expoziții muzeale. În România sunt cam puține firme care se ocupă de acest lucru. Este un proiect destul de modern, mai puțin obișnuit în cadrul expozițiilor noastre etnografice. Noi, etnografii în general, mergem pe un model clasic de etnografie cu înșirarea obiectelor în vitrine, cu expunerea liberă dar tot după un plan liniar. Atunci am gândit să apelăm la un designer care să privească lucrurile mai mult din perspectiva artistică decât din cea ștințifică.

Rep.: Care este ținta acestui proiect?

L.P.: Ținta principală este realizarea acestei expoziții la care se adaugă o serie de activități secundare dar la fel de importante cum este activitatea de cercetare. Ea presupune documentarea în arhive, dar și documentare de teren, prin participarea efectivă la târguri și realizarea unor interviuri cu țăranii, în special cu cei bătrân care au participat la târgurile vechi, de dinainte de 89, târguri care aveau un anumit specific, mai apropiat de lumea satului. Pe lângă activitatea de cercetare organizăm și o serie de ateliere de pedagogie muzeală pe perioada verii, în cadrul cărora copii au ocazia să realizeze o serie de obiecte care se vindeau de obicei la târguri ca și suveniruri, jucării, păpuși, podoabe din mărgele.

Rep.: Care este perioada de derulare a proiectului?

L.P.: Proiectul a început oficial la 15 mai și se va derula până în 15 noiembrie. Expoziția am legat-o de o dată importantă când se desfășura un târg important în Târgu-Mureș și anume 11 noiembrie. Nu se mai știe de tradiția acestui târg, am găsit în calendarele din perioada interbelică date despre acest târg, unul din cele cinci târguri importante care se organizau în oraș.

Rep.: Cine mai sunt implicați în proiect?

L.P.: Pe lângă partenerii proiectului, avem parteneri în localitățile unde aplicăm proiectul. Pe lângă Târgu-Mureeș mai sunt și alte localități, Gurghiu, Vătava, Miercurea Nirajului și Sânpetru de Câmpie, la care se adaugă Toplița. În fiecare localitate vom lua legătura cu primăria și cu oamenii importanț din aceste localități, învățători, profesori, preoți, precum și cu meșterii locali pe care dorim să-i implicăm în proiect.

Rep.: Ce-și propune acest proiect?

L.P.: Ne-am dori ca această expoziție să se constituie într-un fel de model de cum arătau târgurile de altădată și cum arată cele de astăzi. Mergem pe structura târgurilor din perioada respectivă, cum  este târgul de animale și cel de mărfuri, care desfășura pe perioada a două, trei zile. Din ceea ce am aflat, în prezent doar Târgul de la Sânpetru de Câmpie mai respectă structura târgului de altădată, întins pe parcursul mai multor zile, care începe cu târgul de cai, cu târgul de vaci și terminând cu tărgul de mărfuri.