În Țara Galilor, cel mai important summit NATO într-o lume în schimbare

Newport și Cardiff, două orășele din Țara Galilor, vor găzdui timp de două zile – 4 și 5 septembrie a.c. – cel mai important summit NATO de la sfârșitul Războiului Rece. Inițial, pe agenda oficială a acestui summit figurau discutarea problemelor legate de situația din Afganistan și Irak, precum și chestiunea referitoare la creșterea contribuțiilor la bugetul NATO din partea țărilor membre. O altă chestiune ce urma a fi abordată era reprezentată de situația din Orientul Mijlociu și creșterea pericolului pe care-l reprezintă acțiunile de forță ale organizației teroriste Statul Islamic. Evoluțiile din ultimele două săptămâni din estul Ucrainei au făcut însă ca agenda să fie modificată, iar ca primă problemă pusă în dezbatere să fie cea legată de acțiunile militare ale Rusiei în spațiul ucrainean și contramăsurile concrete care se impun. Această schimbare de agendă a fost dispusă și ca urmare a faptului că sancțiunile economice întreprinse până în prezent împotriva Rusiei de către UE, nu au fost în măsură să descurajeze acțiunile pe care această țară le-a inițiat în Ucraina, cu toate că Rusia neagă orice implicare, în ciuda tuturor dovezilor obținute până acum. În același timp însă, Rusia susține tot mai insistent faptul că rezolvarea problemei ucrainiene presupune ”crearea unui stat pentru sud-estul Ucrainei, și asta pentru a proteja interesele legitime ale persoanelor care trăiesc acolo.” Un precedent deosebit de periculos care, odată acceptat, după cel cu Kossovo, va pune în discuție toate tratatele internaționale încheiate la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Securitate maximă pentru summit

Măsurile de securitate dispuse cu ocazia acestui summit au fost unele deosebite. Circa 10.000 de polițiști britanici au fost mobilizați, în condițiile în care Marea Britanie a ridicat de mai bine de două săptămâni gradul de alertă de la ”substanțial”, la ”grav” datorită amenințărilor teroriste. În jurul principalelor incinte de la Cardiff și Newport – locul unde vor fi găzduiți șefii de stat și de guvern din 28 de țări membre ale NATO, precum și lideri din 33 de țări partenere ale Alianței și din state care participă la misiunea din Afganistan (ISAF) – s-au instalat deja 20 de kilometri de grilaje de securitate, iar zona este patrulată continuu de patrule de polițiști cu câini și survolată permanent cu elicoptere. Alături de președintele SUA, Barack Obama, se vor afla la summit Angela Merkel, cancelarul Germaniei, Herman van Rompuy, președintele în exercițiu al Consiliului European, precum și președintele Ucrainei, Petro Poroșenko. Acesta din urmă s-a pronunțat recent pentru reluarea procesului de aderare și integrare rapidă a țării sale la NATO. Dealtfel, NATO ceruse anterior Rusiei să pună capăt ”acțiunilor militare ilegale” din estul Ucrainei și să se abțină la orice alte acțiuni menite a descuraja opțiunea europeană a Ucrainei, precum și integrarea ei în NATO, fapt decis deja la summitul NATO din 2008, de la București.

Țările baltice și Polonia doresc o prezență sporită a NATO. Ce dorește România?

Potrivit publicației germane ”Der Spiegel”, citată de site-ul Mediafax și Euractiv, țările baltice, precum și Polonia au propus ca scutul antirechetă – bazat în mare parte pe structura de la Deveselu – România – au propus ca acesta să fie recunoscut ca sistem de descurajare a Rusiei, propunere respinsă până în prezent de partea americană care nu dorește să submineze poziția exprimată deja de oficialii americani care au reiterat de mai multe ori faptul că scutul antirachetă nu vizează sub nicio formă Rusia. Cu toate că această propunere va fi, cu siguranță respinsă din nou, țările baltice și Polonia vor insista pentru obținerea unor garanții sporite din partea NATO, prin suplimentarea zborurilor NATO de recunoaştere la frontierele lor de est. În România, după ședința CSAT de miercuri, 3 septembrie a.c., în cadrul conferinței de presă care a urmat acesteia și care a fost susținută de Președintele Traian Băsescu – cel care va fi de asemenea prezent la summitul din Țara Galilor – acesta a afirmat că România va solicita creșterea nivelului de interoperabilitate a forțelor armate ale statului român cu armatele altor state membre NATO. Băsescu a avut în vedere mai ales forțele navale, acesta considerând că prezența sporită a navelor rusești în Marea Neagră reprezintă un potențial de risc nu numai pentru România, dar și pentru întreg flancul sudic al alianței. Un număr mai mare de exerciții navale și care să presupună prezența unui număr sporit de nave ale NATO în Marea Neagră, consideră Președintele Băsescu, ar reprezenta o garanție sporită de securitate pentru România, el solicitând totodată NATO să-și disloce anumite structuri de comandă pe teritoriul României. În acest sens se exprimase anterior, luni, 1 septembrie a.c., și premierul Victor Ponta. ”Este unul din obiectivele fundamentale ale României, cu ocazia summitului NATO din Ţara Galilor, şi este un punct de vedere care a fost stabilit în cadrul tuturor instituţiilor statului, şi anume dorinţa României de a avea o prezenţă militară NATO permanentă pe teritoriul României”, a declarat Ponta citat de Mediafax.

Secretarul general al NATO critică așa-zisele ”convoaie umanitare”

Potrivit publicației The Washington Post, Anders Fogh Rasmussen, secretarul general al NATO, a susținut încă de săptămâna trecută faptul că începând din luna august, armata rusă este implicată profund în confruntările militare din estul Ucrainei, dar și faptul că artileria rusă lansează atacuri împotriva armatei ucrainene, atât de pe teritoriul Rusiei, cât şi din estul Ucrainei. În acelaşi context Rasmussen şi-a exprimat dezacordul față de trimiterea de către Rusia a unor așa-zise convoaie umanitare. ”Trimiterea convoiului rus în Ucraina reprezintă o încălcare flagrantă de către Rusia a angajamentelor internaţionale (…) Sfidarea principiilor umanitare internaţionale ridică semne de întrebare referitoare la adevăratul scop al convoiului umanitar rus”, a declarat acesta. Potrivit unui comunicat difuzat de Consiliul de Securitate și Apărare Națională al Ucrainei,în fapt, așa-zisele ”convoaie umanitare” pe care le trimite Rusia sunt o modalitate de aprovizionare a militarilor ruşi care luptă de partea separatiștilor de pe teritoriul Ucrainei.

Un nou stat pe harta Europei?

Săptămâna trecută, președintele rus Vladimir Putin a vorbit pentru prima dată, în public, despre intenția de a fi creată o nouă entitate statală în sudul Ucrainei, așa-numita Novorossia. În acest scop, dar și pentru a-i da o motivație istorică, premergător și totodată fundament al unui probabil viitor demers legislativ, Putin a solicitat implicarea în această acțiune a Academiei Ruse de Științe. Această instituție urmează ca în toamna acestui an să publice o istorie a Novorossiei, entitate ce a început a fi construită încă de pe timpul țarinei Ecaterian cea Mare. Potrivit unor hărți care circulă deja la Moscova, dar și în alte părți ale statului rus, această entitate statală are deocamdată mai multe variante. Unele dintre ele includ Harkov şi Dnipropetrovsk, oraşe care sunt la sute de kilometri distanţă de estul separatist. Altele, trasează Novorussia de-a lungul coastei, legând Rusia de Crimeea, dar și de Transnistria și înglobând chiar și Basarabia. De menționat este faptul că pe timpul Ecaterinei cea Mare, regiunea Novorossia cuprindea guberniile Herson, Ekaterinoslav, Tavrida şi Odessa, dar nu şi gubernia Basarabia.

România va avea probleme dacă tendințele secesioniste evoluează

De altfel, în acest sens, Putin a fost cât se poate de tranșant declarând în urmă cu două săptămâni la un post de televiziune rus: ”Trebuie să începem imediat discuţii substanţiale (…) privind organizarea politică a societăţii şi crearea unui stat pentru sud-estul Ucrainei, pentru a proteja interesele legitime ale persoanelor care trăiesc acolo.” Și pentru a da o notă și mai hotărâtă și convingătoare celor spuse de el, într-un alt context, Putin a ținut să reamintească Occidentului faptul că Rusia este o forţă nucleară. Toate aceste intenții și declarații, mai mult sau mai puțin belicoase, nu pot decât să îngrijoreze. După precedentul Kossovo, iată că este pe cale să apară un al doilea. Nașterea, dar mai ales recunoașterea unui nou stat – Novorussia – nu poate decât să alarmeze și mai mult comunitatea internațională. Aceasta este confruntată de ani buni cu tot mai multe focare separatiste, începând din Italia și Spania, dacă vreți și continuând cu Anglia și Belgia. Nici în România lucrurile nu stau foarte bine din acest punct de vedere. Acceptând pretențiile Rusiei, Occidentul va trebui să facă față unui val crescut de separatism pe criterii etnice. Tendințele secesioniste se vor simți astfel tot mai încurajate în a pune în discuție tratatele internaționale privind frontierele de stat încheiate la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.

 Corneliu CODRESCU