În spatele statisticilor, oameni

 Mărimea medie a unei familii este de 2,93 de persoane în familiile de naţionalitate română sau maghiară din comuna Sângeorgiu de Mureş, participante la studiul iniţiat în cadrul proiectului „Hand in Hand”, finalizat la sfârşitul lunii ianuarie. În acelaşi timp, în gospodăriile unde capul de familie se consideră de etnie romă, media creşte la 5,32. Structura etnică a populaţiei localităţii, conform recensământului din 2011, ar fi de un total de 9.304 de persoane, din care 3.435 români, 4681 maghiari şi 739 rromi. În realitate însă, în opinia liderilor comunităţii, numărul real al populaţiei de etnie roma este în jur de 1.200 de persoane, deseori aceştia declarându-se a fi de altă naţionalitate. În ce priveşte cele trei etnii, viaţa culturală şi socială a acestora se desfăşoară separat.

Problemele unei etnii, ale întregii societăţi

Aceste aspecte conduc la probleme sociale deosebite, care necesită abordări concentrate ale întregii comunităţi. Persoanele de etnie rromă din comună se confruntă cu nevoi, în special de natură socială, foarte grave, care îi separă de restul membrilor comunităţii. Aceste probleme, inevitabil, se răsfrâng asupra întregii comunităţi, indiferent de etnie. Au existat proiecte izolate care au încercat să amelioreze situaţia, însă în lipsa unei strategii sociale locale concentrate, acestea nu au dat rezultate sustenabile. Proiectul “Hand in Hand”, derulat în parteneriatul dintre Primăria comunei, Asociaţia Divers şi Organizaţia Caritas, filiala Târgu-Mureş, şi-a propus remedierea situaţiei prin măsuri care să faciliteze interacţiunea membrilor comunităţii şi elaborarea unei strategii sociale locale care să îmbunătăţească situaţiei tuturor. Proiectul finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, cu o valoare totală de 83.500 euro în cadrul Fondului ONG în România, şi-a propus drept beneficiari aproximativ 110 copii, 70 părinţi, 74 tineri, 20 de cadre didactice, şi alţi 20 de reprezentanţi ai comunităţii, aducându-şi contribuţia şi 50 de voluntari.

Lipsa educaţiei rezultă sărăcie

În urma chestionării celor 200 de gospodării din comună, alese în mod aleatoriu din fiecare stradă în parte şi din toate cele trei etnii, au reieşit aspecte demografice care ar trebui să dea de gândit întregii comunităţi, şi extrapolând, întregii societăţi. A reieşit, printre altele, că sunt mult mai puţini bărbaţii care nu ştiu să scrie şi să citească, numărul femeilor care se încadrează la a fi analfabete fiind mai ridicat. În plus, pentru majoritatea covârşitoare a persoanelor de etnie romă educaţia se termină în ultimele clase gimnaziale. Lipsa educaţiei suficiente se răsfrânge şi asupra accesului pe piaţa muncii. Pe de altă parte, femeile de etnie maghiară şi română sunt de trei ori mai numeroase în câmpul muncii faţă de femeile rome, iar faţă de femeile rome procentul bărbaţilor romi activi pe piaţa muncii este mult mai mare. Aceste date sunt alarmante acum, la finalizarea studiului, putând însă să ducă la deteriorări grave atât în structura etnică a comunităţii, cât şi în cea socială şi materială. Într-o comunitate, totul se leagă.

Măsuri cu va urma

Şi au fost luate măsuri. În primul rând, o grădiniţă de vară, în Sângeorgiu de Mureş şi Cotuş, care a încercat să pregătească preşcolarii pentru integrare şcolară, fiind vorba despre copii neobişnuiţi să facă eforturi ca să obţină ceva. Aceştia au fost stimulaţi în multe feluri, fără să se uite că fără participarea adulţilor, lucrul cu copiii este în zadar. ,,Sigur că le-am dat câte o mică gustare, un corn sau un fruct, dar am vrut ca ei să nu vină pentru recompense, ci să fie interesaţi de activităţi”, spune coordonatoarea programului, Récsei Mária. Nu a fost la fel de uşor pentru participanţi să implice şi părinţii. “Un pic mai greu a fost să implicăm părinţii. Dacă ei nu îşi dau seama de importanţa şcolii, munca noastră este în zadar. Am organizat şi pentru ei cursuri, prelegeri, şi până la urmă am reuşit să-i implicăm şi pe aceştia. Ne-am străduit să aflăm care sunt aşteptările lor şi până la urmă colaborarea cu aceştia a fost fructuoasă”, spune Récsei Maria, precizând că majoritatea părinţilor s-au exprimat pentru continuarea acţiunilor.

Proiectul la un nou capitol

Sub termenii poate prea oficiali cu care a fost concluzionată această primă etapă a proiectului se ascund oameni. ,,Asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului la educaţie pentru copiii cu risc de abandon şcolar şi a părinţilor acestora. Creşterea incluziunii sociale a persoanelor de etnie rromă în comunitatea locală multiculturală prin activităţi interculturale de tineret, voluntariat şi schimb de experienţă, care promovează cunoaşterea şi acceptarea reciprocă”, frazele cu care proiectul a înaintat la un nou nivel nu vorbesc despre feţele cu care s-a lucrat şi se va lucra. Vorbeşte însă coordonatoarea proiectului. ,,Este vorba despre copii care trăiesc împreună cu familiile lor de pe o zi pe alta. Aceşti copii nu cunosc noţiuni elementare ca igiena sau economia. Sunt copii neobişnuiţi să facă eforturi ca să obţină ceva. Părinţii lor sunt obişnuiţi să trăiască de pe o zi pe alta”, încheie Récsei Maria.

În urma primilor paşi făcuţi, în prezent echipa este la faza alcătuirii de noi proiecte. Comunitatea a primit se pare cu gratitudine demersurile, noile acţiuni ducând proiectul la un alt nivel. Proiect care, realizatorii cel puţin, speră să nu însemne doar cifre într-o statistică.