„Digitalizarea limes-ului roman”, susţinută de Consiliul Judeţean

Consilierii judeţeni au aprobat joi, 23 aprilie, cu ocazia unei şedinţe ordinare de lucru, prelungirea duratei de folosinţă gratuită acordată Muzeului Judeţean Mureş pentru şase camere situate în incinta fostului Hotel Parc din Târgu-Mureş, imobil care aparţine domeniului public al judeţului Mureş. Cele şase camere au o suprafaţă totală de 126,86 metri pătraţi şi vor fi utilizate până la data de 31 decembrie 2017, în vederea derulării proiectului „Digitalizarea limes-ului roman. Sectorul Brâncoveneşti – Sărăţeni”.

Proiect finanţat de Ministerul Educaţiei Naţionale

Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, proiectul depăşeşte valoarea de 1 milion de lei, este finanţat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi este prevăzut a fi derulat în perioada 1 septembrie 2013 – 30 noiembrie 2015. „Muzeul Judeţean Mureş ne înştiinţează că perioada de desfăşurare a proiectului s-a prelungit până la 31 decembrie 2017, motiv pentru care solicită prelungirea folosinţei gratuite a camerelor ocupate de specialiştii proiectului, până la această dată. Se menţionează faptul că Muzeul Judeţean a asigurat deja mobilarea adecvată a camerelor, amenajare care va rămâne spre folosinţă publică şi după finalizarea proiectului şi eliberarea spaţiilor”, a precizat Ciprian Dobre.

Informaţiile despre artefacte, limitate

Limes-ul estic al Daciei romane reprezintă unul dintre cele mai puţin cunoscute sectoare de graniţă ale provinciei, iar informaţiile cu privire la sectoarele acestuia sunt sumare şi pot fi găsite numai în lucrările ştiinţifice care au abordat sistemul defensiv roman sau prin prisma pieselor arheologice descoperite în zonă. „Marile situri militare romane din judeţul Mureş, Brâncoveneşti, Călugăreni, Sărăţeni, cunoscute ca urmare a cercetărilor arheologice de teren şi a cercetărilor non-invazive de suprafaţă sunt formate, în general, dintr-un castru auxiliar, o aşezare civilă – vicus şi cel puţin un cimitir, în timp ce siturile de dimensiuni mai mici – fortificaţii, turnuri de observaţie, drumuri, şanţuri defensive – au fost identificate sau au fost presupuse în mare parte doar pe baza cercetărilor de suprafaţă. Cu excepţia sitului de la Brâncoveneşti, cercetătorii au la dispoziţie numai rapoarte preliminare sau studii de dimensiuni reduse, referitoare la anumite artefacte sau tipuri de artefacte, publicate mai ales în limba română”, a explicat Soos Zoltan, directorul Muzeului Judeţean Mureş.

Sistem unificat de digitalizare

Totodată, directorul Muzeului Judeţean Mureş a menţionat că săpăturile arheologice recente din vicus-ul şi castrul de la Brâncoveneşti (2007-2012), din vicus-ul şi castrul de la Călugăreni (2004, 2011-2014), de la turnurile de la Ibăneşti (2011) şi Vătava (2013-2014), precum şi noile informaţii obţinute ca urmare a cercetărilor de suprafaţă, fotografii aeriene, periegheze, prospecţii geofizice, determină o reevaluare a cunoştinţelor referitoare la siturile militare romane din judeţul Mureş. „Fără o încercare de standardizare şi unificare, un asemenea demers este foarte dificil, din cauza metodelor diferite de cercetare arheologică şi de documentare, precum şi din cauza standardelor de publicare diferite ale cercetătorilor vechi în comparaţie cu cele noi. În consecinţă, alegerea acestei regiuni în vederea testării unui sistem unificat de digitalizare şi publicare este una ideală. De asemenea, acest proiect are o importanţă specială, atât în contextul dezvoltării economice şi a creşterii ritmului activităţilor constructive din regiune, cât şi ca parte a eforturilor depuse de comunitatea ştiinţifică din România în vederea nominalizării graniţei romane de pe teritoriul actual al ţării ca parte a patrimoniului mondial UNESCO”, a subliniat Soos Zoltan.