Despre sfinți și politicieni numai de bine

Interviu cu părintele Vasile Chiorean de la Reghin. Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei coincide cu ziua alegerilor parlamentare

În preajma Sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, părintele Vasile Chiorean, cel care păstorește parohia ortodoxă Sfântul Nicolae, din Reghin, ne-a mărturisit importanța marelui sfânt apostol Andrei, precum și semnificația spiritului creștin în contextul social actual.

Reporter: Ce reprezintă Sfântul Apostol Andrei pentru ortodoxismul românesc?

Părintele Vasile Chiorean: Găsim mărturii despre Sfântul Andrei și în Dobrogea. El practic după Rusalii, după Pogorârea Duhului Sfânt, când prin tragere la sorți, cei 12 apostoli și-au împărțit fiecare regiunea unde să provoduiască, sorții au căzut pe Sfântul Andrei să provoduiască în zona Asiei și în Pontus Euxin. Tradiția spune că Sfântul Andrei a ajuns chiar până în Sahara. Legat de poporul român, el a propovăduit și a înființat comunități de creștini în orașele situate pe malul Mării Negre, și anume Histria, Tomis Calatis șI Odesus. Aici a înființat practic primele comunități de creștini, a hirotonisit episcopi, care la rândul lor, mai departe au hirotonisit preoți și diaconi. De aceea, Sfântul Andrei e considerat ocrotitorul României, pentru că, practic el ne-a adus creștinismul în prima fază, pe teritoriul patriei noastre. Există în zilele noastre, la Dervent, o fântână a Sfântului Apostol Andrei, iar pe Valea Casimcei, o peșteră, care poartă numele Sfântului Andrei. Chiar și în tradiția populară, găsim colinde legate de numele Sfântului Apostol Andrei, pome­ni­rea numelui acestui sfânt. Este o colindă foarte frumoasă, care se cântă de cei care merg cu capra de Sărbători, care spune, “ Spune, spune, Moș Andrei, cel cu crucea cea de tei, Cine-i Moș Crăciun, Moș Crăciun cel mai bătrân ?”, și răspunsul Sfântului Andrei este: “Moș Crăciun e Tatăl vostru, e și Dumnezeul nostru, El a făcut și pe pom și pe capră și pe om”. Sfântul Andrei își exprimă astfel bucuria prin cuvintele “Å¢a, ța, ța, căpriță, ța, Trece-mă și Dunărea, ca să afle Dacia, că s-a născut Mesia”. Și în tradiția populară, regăsim faptul că Sfântul Apostol Andrei a activat pe teritoriul patriei noastre, de aceea e considerat ocrotitorul României. Este și primul chemat în fața Domnului, dintre cei 12 apostoli, el fiind frate cu Sfântul Apostol Petru. Lucrarea Sfântului Apostol Andrei a fost continuată apoi prin misionarii creștini aduși odată cu colonizarea Daciei de către imperiul roman.

Rep.: Sărbătoarea Sf Andrei, practic, precede Sărbătorile Crăciunului.

C.V.: Prima mare Sărbătoare creștină, odată cu intrarea în postul Crăciunului, este Intrarea Maicii Domnului în biserică, pe data de 21 noiembrie. Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, sau Moș Andrei, cum i se mai spune popular, precede Sărbătorile de iarnă, Sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae. El poate fi considerat nașul poporului român, în sensul că el ne-a adus credința, așa și cum nașii mărturisesc credința, la botez, în locul pruncului, el practic este nașul nostru spiritual.

Rep.: Poate fi acest sfânt, un sfetnic bun pentru români, în sensul în care, ziua de alegeri este aceeași cu ceea a Sf. Ap. Andrei?

C. V.: Noi nădăjduim că Sfântul Apostol Andrei va avea grijă de acolo din ceruri, ca de altfel cum au toți sfinții, care au un cuvânt de spus în fața lui Dumnezeu. El în calitate și de ocrotitor al acestui popor, nădăjduim că se va ruga bunului Dumnezeu, să le lumineze mintea celor care vor fi aleși, să ne ducă pe calea cea bună, implicit și asupra celor care vor vota.

Rep.: Se poate folosi un politician în campania electorală de imaginea bisericii?

C.V. : Cel puțin prin zona noastră nu am auzit de astfel de lucruri, nici măcar în afișele electorale. Se vorbește de tradiții, că trebuie să ținem la obiceiurile populare, care și ele sunt legate într-o anumită măsură de biserică. Cultura poporului român, mai ales în vechile timpuri, în preajma bisericii s-a format, primele școli tot în jurul mănăstirilor au fost create. De asemenea, primele cărți tot la mănăstire au apărut. Biserică trebuie să păstreze o anumită distanță față de asemenea evenimente legate de alegeri. Din biserică fac parte și credincioșii, implicit cei care votează, dar să nu uităm că noi îl mărturisim pe Mântuitorul nostru Isus Cristos, El fiind stăpânul nostru, e bine să existe o conlucrare și din parte celor care vor să ne reprezinte, să fie oameni de omenie, credincioși, care merg la biserică. Cred că în primul rând, cei care votează ar trebui să se uite la un candidat, mai ales dacă-l cunosc, pentru că asta e și o măsură spirituală a omului. Cum spunea și marele duhovnic Teofil Pârâianu, de la mănăstirea de la Sâmbăta, că un om care nu merge la biserică, practic nu are ce discuta. E de preferat ca, cei care candidează să fie oameni cu frică de Dumnezeu, oameni cu credință, pentru că omul care are credință în Dumnezeu, atunci încearcă să-și pună această credință și în folosul comunității.

Rep.: După sărbătoarea Sf. Andrei, la interval de o zi, urmează Sărbătoarea națională, ziua de 1 decembrie. Care este rolul bisericii în acest context, al făuririi statului național unitar român?

C.V.: Se știe că și în 1918, Biserica a fost mult implicată chiar și în pregătirea marii uniri de la Alba Iulia. Au fost minți luminate de-a lungul istoriei care i-au îndemnat pe români la unitate, și rolul lor a fost unul deosebit în pregătirea și în realizarea marii uniri. Chiar la o zi după prăznuirea Sfântului Apostol Andrei, a venit și marele act istoric. Probabil că a și lucrat Dumnezeu, astfel ca unirea să fie a doua zi după prăznuirea Sărbătorii închinate Sfântului Andrei. Este o strânsă legătură între Apostolul Andrei pe plan spiritual, dar și pe plan fizic, pentru că unirea în primul rând se realizează pe plan spiritual. Dacă oamenii sunt uniți în suflet, atunci se poate realiza și unirea și înțelegerea fizică.

Rep.: Omul de azi se mai apropie de Dumnezeu?

C.V.: În general oamenii vin la biserică. Sigur că sunt oameni mai apropiați de bi­serică. Și datorită mediului familial în care au crescut. Mai sunt și tineri care vin la biserică, dar din păcate din cauza acestei lumi tot mai secularizate și din cauza tentațiilor care există în ziua de azi, cred tinerii sunt puțin îndepărtați de cuvântul lui Dumnezeu. Puțini dintre tineri sunt cei care păstrează legătura cu biserica destul de regulat. Doar la Sărbătorile mari de peste an, nu e suficient.

Rep.: Credeți că tinerii din ziua de azi trec printr-o criză de personalitate și lipsă de valori spirituale?

C.V.: Tinerii aflați la o vârstă critică, la școală, liceu și până ajung la facultate, își mai definitivează trăirile spirituale. În ceea ce privește valorile morale, cred că ele există. Depinde și de tineri, dacă știu să le caute, deoarece acum, chiar și pe internet sunt site-uri ortodoxe, unde tinerii au posibilitatea să intre, chiar și audio și video, cu mari duhovnici, părintele Cleopa, sau părintele arhimandrit Iovan de la mănăstirea Recea, oameni care într-adevăr au trecut prin viață, unii dintre ei au fost închiși în închisorile comuniste și au o viață spirituală deosebită. Eu zic că exemple și valori spirituale sunt, dar depinde și de ei. Având în vedere că se face religie în școală, ca și nivel de cunoștințe, sigur sunt mai instruiți tinerii din zilele noastre, decât tinerii care au trăit în epoca trecută. Dar nu e suficientă doar cunoștința.

Rep.: Depărtarea de mediul rural poate fi o cauză ?

C.V.: Eu am experimentat acest lucru, fiind trei ani preot la sat. La sat încă se mai păstrează această legătură cu Dumnezeu, chiar și în rândul tinerilor. Probabil că la oraș, tentațiile sunt mai multe și mai diverse. Comunitatea în general, la sat este mai legată de credincioși, și implicit cei tineri sunt mai legați de biserică și participă destul de regulat și într-un număr mai mare la slujbele de duminică. Cred că și mediul urban este un factor nociv pentru spiritualitatea tinerilor.

Rep.: Spiritul creștin are un rol deosebit în comuniunea dintre oameni. Mai există această comuniune în ziua de azi?

C.V.: Aceasta poate să fie și o trăsătură a neamului nostru. Eu zic că și lumea mo­dernă influențează, inclusiv această viață mercantilă și consumismul îi individua­lizează pe oameni, și se cam răcesc legăturile spirituale dintre oameni. Mi-aduc aminte de o întâmplare adevărată pe care o găsim în Pateric, unde se spune că la un moment dat un ucenic l-a întrebat pe duhovnicul lui când va fi sfârșitul lumii ? Și duhovnicul, care era un călugăr bătrân, i-a zis : sfârșitul lumii va veni când nu va mai fi potecă de la casă la casă. Și din câte se vede, oamenii devin tot mai reci, nu mai avem timp de familie, de prieteni, de rude. Stresul cotidian, munca prea multă duc în timp la răcirea relațiilor dintre oameni. Oamenii devin egoiști, și nu mai au capacitatea să se deschidă înspre ceilalți. Pentru mulți oameni partea materială primează în detrimentul spiritului. Omul caută să-și rezolve în primul rând problemele materiale, financiare, și apoi pe cele spirituale. Din păcate oamenii se apropie de biserică doar când dau de vreun necaz. Sunt unii oameni, cum spunea Mitropolitul Ardealului Nicolae Mladin. Dumnezeu să-l odihnească, creștini pe patru roți, în sensul că, la botez vin în cărucior, apoi mai vin la biserică la cununie, când în vechime veneau în caleașcă, acum vin tot pe patru roți, cu mașini luxoase, iar când pleacă din lumea asta tot pe patru roți sunt duși. Deci mai sunt așa numiții creștini pe patru roți. Dar nu putem generaliza, sunt și oameni care sunt apropiați de biserică, dar sunt și astfel de creștini, care mai mult sunt cu numele, faptul că au primit un botez, nu mai păstrează legătura spirituală cu biserica. Omul când se îndepărtează se Despre sfinți și politicieni numai de bine lui, se îndepărtează și de cei de lângă el.

A consemnat Alin ZAHARIE