Reghinul are nevoie de o administratie eficienta

La recomandarea presedintelui Organizatiei PSD Reghin, Maria Precup, am continuat discutiile despre viitorul administratiei locale in municipiu Reghin. Interlocutorul acestui interviu este absolventul scolii Europene de Administratie de pe lânga Consiliul Europei de la Strasbourg, Sebastian Florin Farcas, pe care l-am provocat sa ne divulge o parte din ideile sale.

Reporter: Care este parerea dumneavoastra despre rolul administratiei locale?

Sebastian Farcas: Normativ, poate chiar si moral, Reghinul are nevoie de o administratie eficienta, curata, moderna, progresista, care nu doar sa administreze eficient resursele deja existente, dar sa si dezvolte proiecte majore de aducere a municipiului nostru in secolul XXI. Asteptarile sunt si vor fi tot mai mari, mai ales ca acum exista un termen de comparatie: Uniunea Europeana! Sutele de reghineni care au avut norocul de a pleca in vest, in cautare de satisfactii materiale au inceput sa asimileze existenta unui model diferit de administratie.

Rep.: Vorbiti despre tinerii care locuiesc in Reghin?

S.F.: Da. Tinerii reghineni care au fost afara, care au intrat in contact cu efectele acestei administratii, cu mecanismele prin care aceste efecte au devenit sensibile in Spania, Italia. Aceste mecanisme contin respect pentru contribuabil, ordine, disciplina institutionala, corectitudine, rapiditate in relatia cu publicul, egalitate de sanse, demnitate si pe alocuri, preocupare si pentru altceva decât pentru beneficiul financiar direct al alesilor locali.

Rep.: Credeti ca in occident câinii au colacii in coada?

S.F.: Desigur nu, si in occident se mai gasesc si oameni care fura, care isi inseala aproapele, care deturneaza fonduri publice in beneficiul firmelor apropiatilor, care nu se afla la birou atunci când este nevoie de ei si care, când nu gasesc solutii, apeleaza la idei de tipul inchidem televiziunea si toate cele care ne impiedica sa mai câstigam o data alegerile.

Rep.: Atunci care ar fi diferenta?

S.F.: Sesizam o mare diferenta, fiindca, desi oamenii au aceleasi impulsuri si aceleasi pasiuni, dorinta de imbogatire, de glorie, de putere, de afirmare individuala, mecanismele care le limiteaza posibilitatea de actiune sunt foarte diferite. Spre deosebire de noi, occidentalii pleaca de la premiza ca omul este predispus sa cada in pacat, sa fie egoist, sa vrea sa profite de orice pentru propriul interes, sa incalce reguli legale sau morale, sa domine sau sa minta. Acceptând aceasta idee, si-au construit institutiile astfel incât oamenii, in ansamblu, sa fie pusi la adapost de posibilitatea folosirii gresite a puterii, intentionat sau din ignoranta.

Rep.: Cum vedeti lucrurile la români?

S.F.: Ni s-a spus pe diverse cai, pâna acum, despre coruptia si micimea clasei politice. Despre cum intra oamenii in politica pentru a se imbogati si pentru a avea putere si influenta. Despre cum s-au facut averi profitându-se de pozitiile de putere. Despre lipsa de vâna morala a primarilor si a consilierilor.

Rep.: Cum credeti ca s-au comportat reghinenii când au aflat asta?

S.F.: In prima instanta, aproape firesc, ne-am revoltat. Iar apoi, in loc sa incercam sa creem reguli si institutii care sa ne puna la adapost de astfel de oameni si care sa ii oblige pe acestia ca, in paralel cu imbogatirea lor, aproape inevitabila, sa faca si ceva pentru populatie, am acceptat discursul care ne spunea ca in locul unor oameni corupti trebuie pusi in functie oameni care nu sunt corupti.

Rep.: De ce au reactionat astfel oamenii?

S.F.: Am dezvoltat mecanisme de a analiza si discerne intre persoane. Acum, putem face asta probabil mai bine decât multe alte democratii cu traditie. Stim din prima cine este simpatic si cine nu, cine pare sincer si cine nu, cine vorbeste mai frumos cu poporul si cine nu, cine poate sa farmece o multime cu un discurs sau cine nu. Ce am pierdut pe parcurs? Capacitatea de a analiza critic ideile si proiectele. Adica cele care, dincolo de oameni, pot sa aiba efecte institutionale.

Rep.: Care sunt din punctul dumneavoastra de vedere necesitatile reghinenilor?

S.F.: Reghinul are mare nevoie, in prezent, de un aflux de gândire bazata nu pe iluzii moraliste sau pe utopii frumos desenate, ci pe ideea fundamentala ca omul este rau. Oricare ar fi el. si, plecând de la aceasta premiza, sa se pregateasca sa functioneze, cu toate regulile sale, intr-o lume formata din astfel de oameni.

Rep.: Mai concis, ce vreti sa spuneti?

S.F.: Aplicat la situatia primariei Reghin, lucrurile stau destul de simplu. Avem in fata perspectiva unei campanii electorale in care se vor confrunta, cel putin conform declaratiilor din prezent, personaje cu imagine buna sau proasta: Nagy Andras, Pop Eremia, Ionel Rânja, Rus Dan Dorul si probabil altii. Fiecare dintre ei a facut gafe, unii dintre ei sunt perceputi ca si carieristi politici, iar altii nu inspira prea multa preocupare pentru bunastarea orasului in sine.

Rep.: Cum ar trebui sa se raporteze reghinenii la aceasta situatie?

S.F.: Avem doua variante. Prima ar fi sa ne resemnam cu faptul ca acestia sunt politicienii pe care ii avem, ca asta meritam si ca poate ca nu ar fi nicio diferenta daca mergem sau nu la vot. A doua varianta, mai putin explorata, este aceea in care acceptam premiza ca este in regula sa avem si candidati slabi câta vreme suntem preocupati sa le blocam posibilitatea de a face abuzuri. Daca ii fortam sa accepte reguli, controale si forme prin care sa isi asume concret responsabilitatea pentru esecuri, precum si daca le punem in spate institutii care sa stea cu ochii pe ei si sa ii sanctioneze când gresesc, poate ca ne va pasa mai putin daca au sau nu scoala, daca au sau nu Opeluri sau daca au sau nu amante. Ne va interesa ce fac in acele functii si, poate cel mai important, ii va interesa si pe ei. Iar daca modelul ar fi ulterior extins, de jos in sus, la nivelul tuturor functiilor publice locale, poate ca dorinta oamenilor pentru putere si bani va produce bunastare nu doar pentru ei insisi, ci pentru intreaga comunitate reghineana.

A consemnat Robert MATEI