Mureseanul care l-a cunoscut pe savantul german Einstein

Aici, dar cel mai probabil in strainatate, ar fi ajuns cu certitudine un om de stiinta de mare valoare. Einstein, probabil cel mai mare savant german, i-a aratat interes, chiar prietenie si in orice caz multa consideratie incurajandu-l in cercetarile sale. Din pacate insa, Francisc Panet, inginer chimist din Targu Mures, a avut o viata scurta si zbuciumata. Vom incerca sa configuram pe scurt principalele coordonate ale acestui destin tragic, care a sfarsit surprinzator si brutal in fata plutonului de executie.

Nascut in 1907, la Targu Mures, intr-o familie foarte instarita, tanarul Panet a avut sansa sa studieze in strainatate, mai precis la “Deutsche Technische Hochschule”(Politehnica) din Brno, Cehoslovacia, la inceputul anilor ’30. Inzestrat cu o gandire logica excelenta, meticulos si foarte organizat in expuneri, studentul Panet a atras atentia profesorilor sai de la Universitate inca de la inceputul studentiei, nu numai prin calitatea expunerilor, dar mai ales prin preocuparile dovedite pentru cercetarea stiintifica, in mod deosebit pentru stiinta fundamentala. Era – asa cum si-l aminteau prin deceniul al saselea alti doi colegi din Romania – preocupat in mod deosebit de problemele privind efectul fotoelectric, problema particulelor elementare, legaturile dintre fizica si chimie si in acest scop studia temeinic lucrarile lui Einstein, al carui admirator neconditionat devenise. Desi provenea dintr-o familie instarita, Francisc Panet s-a lasat atras de ideile de stanga. A intrat si a activat in miscarea comunista din Cehoslovacia, dar apropierea de stanga comunista a avut loc inca de la Targu Mures. Tot aici, a intrat insa si in atentia Sigurantei romane care nu a incetat sa-i acorde o “atentie” sporita, mai ales dupa intoarcerea sa de la studiile din Cehoslovacia.

Corespondenta si intalnirea cu Einstein

In 1931, aflat la Brno, Panet a intrat in corespondenta cu Einstein. In prima sa scrisoare – asa cum relata prin anii ’60 Gabriel Muresan, doctor in chimie, fost director al Institutului de Cercetari Chimice din Bucuresti(mort in 1968) – Panet ii expunea marelui savant, parerea sa cu privire la lumea particulelor elementare si probleme din domeniul chimiei organice. In scrisorile de raspuns, cinci la numar, Einstein il incuraja pe Panet sa continue cercetarile din domeniul fizicii, iar in ceea ce priveste problemele de chimie organica sa se adreseze Lisei Meitner, o cunoscuta savanta de origine austriaca care lucra la Institutul de Chimie “Kaiser Wilhelm” din Berlin. Mai mult chiar, intr-o alta scrisoare, Einstein l-a invitat pe Panet sa vina la Berlin anul urmator, sa se intalneasca si sa discute diverse probleme de ordin stiintific. In primavara anului 1932, cand Einstein se intorsese in Germania, dupa un turneu de conferinte sustinut in SUA, tanarul student Francisc Panet s-a intalnit cu Einstein la el acasa, la Berlin. In cursul aceluiasi an, Einstein a venit la Praga pentru a sustine un ciclu de conferinte. Foarte multi studenti de la Brno insotiti de profesorii lor, printre care si celebrul om de stiinta Viktor Kaplan(inventatorul turbinei), au venit la Praga pentru a-l asculta pe Einstein. A fost o noua ocazie pentru Francisc Panet – din pacate ultima – de a-l intalni pe celebrul savant. La Praga, Einstein s-a referit la cercetarile sale din domeniul fizicii nucleare si a facut o trecere in revista a noilor lucrari ale lui Bohr, Heisenberg, Schrodinger, de Broglie, Dirac si altii. La sfarsit, a vorbit cu Panet si l-a intrebat ce are de gand la terminarea studiilor. Acesta i-a raspuns ca se va intoarce in tara si ca va continua munca de cercetare la Targu Mures, dar cel mai probabil la Bucuresti. “Te rog sa-mi mai scrii si din Romania”, l-a incurajat Einstein.

Executat prin impuscare

Intors in tara, Panet s-a s-a casatorit si s-a stabilit la Bucuresti. In dosarele Sigurantei se afla in mod cert fotografia lui Panet si probabil multe date despre preocuparile stiintifice ale acestuia, dar cele mai multe se refera la activitatea sa comunista, stiut fiind faptul ca Partidul Comunist din Romania, “dirijat” de la Moscova, se afla inca din 1924 in afara legii, dar continua sa activeze in ilegalitate. In octombrie 1941, sotii Francisc si Lili Panet, au fost arestati de organele Sigurantei romane. Acuzatia – de altfel dovedita si recunoscuta – a fost cea de fabricare de materiale explozive pentru actiunile de sabotaj intreprinse de Partidul Comunist din Romania impotriva trupelor germane stationate in tara. Familia Panet improvizase un adevarat laborator in baia locuintei, iar materialele necesare fabricarii explozivilor, erau procurate de un grup care a fost arestat odata cu acestia. Pe data de 7 noiembrie 1941, dupa o scurta ancheta si un proces destul de sumar, Francisc si Lili Panet, au fost executati prin impuscare in curtea inchisorii Jilava. In deceniul sapte, al secolului trecut, Securitatea romana era preocupata sa gaseasca scrisorile de raspuns primite de Panet de la Einstein. Aceste demersuri, in fond “un exercitiu de imagine” pentru guvernul de la Bucuresti, erau generate de intentiile autoritatilor romane de a capta bunavointa Casei Albe. Einstein, dupa instalarea nazistilor la putere in Germania in 1933, se stabilise in SUA, unde a fost angrenat intr-o serie intreaga de experimente, tara in care se afla si o parte a arhivei sale personale. Atat la Bucuresti, unde locuise familia Panet, cat si la Targu Mures, unde la vremea aceea se mai aflau inca rude ale acestei familii, cautarile s-au dovedit infructuoase. Poate ca scrisorile lui Panet adresate lui Einstein se gasesc in arhiva personala a savantului depozitata in SUA. Cine poate stii? Cert este insa faptul ca in cautarile sale, Securitatea romane s-a bazat pe relatarile celor doi colegi romani care studiasera la Brno, alaturi de Francisc Panet, respectiv ale lui Gabriel Muresan, fost director al Institutului de Cercetari Chimice din Bucuresti si ale generalului in retragere, profesor universitar doctor docent, Valter Roman. Cazul lui Francisc Panet, un om de stiinta in devenire, care ar fi putut sa evolueze firesc si sa dea masura capacitatii sale exceptionale intr-o societate in care discrepantele sociale nu ar fi fost atat de mari ca in Romania interbelica, nu este unul singular. Un intelectual idealist, care s-a lasat din pacate atras in actiuni cu caracter terorist si care a platit scump idealismul sau.

Nicolae BALINT