Iluminismul în actualitatea mureșeană

Sub titlul “Interferențe Iluministe Europene” a avut loc la Târgu Mureș între 28-29 septembrie 2006 un colocviu internațional dedicat împlinirii a 200 de ani de la moartea marelui cărturar iluminist, Samuil Micu. Evenimentul a fost organizat de către Biblioteca Județeană Mureș, de Institutul de Cercetări Socio-Umane “Gheorghe Șincai” al Academiei Române filiala Târgu Mureș, în colaborare cu Universitatea “Petru Maior” și Facultatea de Științe și Litere, Catedra de Istorie- Relații Internaționale; autoritățile județene s-au implicat prin sprijinul Consiliului Județean.

Alocuțiunea de deschidere a colocviului a fost rostită de către Conf. Univ. Dr. Corina Teodor, director al Bibliotecii Județene. În introducerea tematicii propuse, Corina Teodor a vorbit despre ideea de a ține un astfel de colocviu, dorință care datează de anul trecut. “Bogatul fond livresc din epoca iluministă prezent în colecțiile bibliotecii noastre impunea un astfel de colocviu științific”, a precizat Corina Teodor. Directorul Bibliotecii Județene a ales drept motto al celor două zile de comunicări “curajul renunțării la clișee” și la catalogări culturale posterioare epocii în care s-a desfășurat evenimentul, în acest sens Iluminismul fiind un exemplu concludent.

P.S. Virgil Bercea a vorbit despre falsele tensiuni interconfesionale dintre greco-catolicii și ortodocșii din România de azi, toate acestea generând din necunoașterea și din prezentarea deformată a trecutului. Episcopul și-a început de fapt cuvântarea prin trecerea în revistă a conflictului deja legendar dintre cei care promovau mișcarea culturală a Iluminismului (aparținători al curentului cunoscut sub denumirea deja încetățenită de “Școala Ardeleană”) și episcopul Ioan Bob. Virgil Bercea a accentuat ideea că valorile iluminismului se apropie de valorile europene de azi, însă atunci “era prea devreme” din punct de vedere istoric pentru o atitudine corectă al autorităților ecleziale asupra fenomenului. Virgil Bercea a vorbit în continuare despre rolul oamenilor de știință în prezentarea adevărului istoric asupra greco-catolicilor, acest lucru fiind și o responsabilitate al omului de știință de azi care trebuie să fie obiectiv.

Virgil Bercea a făcut o donație de carte veche semnată Samuil Micu și Petru Pavel Aaron Bibliotecii Județene.

Emil Groza s-a referit la unul din aspectele specifice orașului Târgu Mureș, și anume multiculturalitatea. El s-a oprit și la un aspect care i s-a părut interesant: cel al legăturii intelectualilor cu masele largi, mai ales că “în ziua de azi, angoasele și incertitudinile sunt cu grămada”. De aceea este nevoie de “spargerea barierelor” și de contactul concret cu oamenii.

Filozofia lui Hitchins

A urmat Prof. Univ. Dr. Virgil Poieșteanu, director al Institutului de Cercetări Socio-Umane “Gheorghe Șincai” al Academiei Române. Acesta

l-a omagiat pe Pompiliu Teodor, unul din cercetătorii care l-au pus foarte bine în lumină pe Samuil Micu, în urmă cu 25 de ani. Ploieșteanu a vorbit despre nevoia ca iluminismul să fie cercetat din mai multe perspective, cu implicări multidisciplinare.

Momentul culminant al colocviului a fost alocuțiunea Prof. Univ. Dr. Keith Hitchins, de la Universitatea din Illinois, Urbana Champaign. Hitchins s-a oprit asupra titlului comunicării, “Samuil Micu, filozof?” vorbind despre ce înseamnă să fii filozof în spațiul cultural anglo-saxon. Aici Hitchins a făcut o mulțime de precizări etimologice privind originea cuvântului în cultura pe care el o reprezintă, ca și percepția ideii de filozofie în contemporaneitate.

Apoi Hitchins a încercat să răspundă întrebării-titlu din alocuțiunea sa, în spiritul cercetării științifice asupra iluminismului transilvănean și în conexiune cu celelalte mișcări iluministe din Europa acelui timp. După Hitchins, “iluminiștii (printre ei, și Samuil Micu, n.n.) s-au axat asupra “lumii de dincoace”, adică au pus în centru omul” și s-au ghidat după “puterea rațiunii”. Hitchins a încercat apoi o creionare a personalității culturale a lui Samuil Micu.

Spațiul acordat alocuțiunilor a fost încheiat de către Acad. Alexandru Zub, director al Institutului “A.D. Xenopol” din Iași, care a prezentat un material cu titlul “Iluminismul târziu în spațiul carpato-danubian”. El a vorbit despre ideea de “tranziție continuă” între curente, fără granițe precis delimitate, dând ca exemplu concret momentul 1848, când iluminismul trece spre romantism. Corina Teodor a vorbit despre “valoarea formatoare” a cărților academicianului, un mare expert în istoriografie, lucrări fără de care nu se poate întocmi o bibliografie minimală a istoriei spațiului pe care îl locuim.

Narcis MARTINIUC