Copotoiu, un potop de acuzații

Imperiul Copotoiu este pe ultima sută de metri * Asupra fostului director al Spitalului Clinic Județean de Urgență Mureș, prof. dr. Constantin Copotoiu, planează mai multe suspiciuni: nerespectarea legislației privind unele achiziții și efectuarea unor lucrări, falsuri în alegerile de la Universitatea de Medicină și Farmacie * Între timp, profesorul Copotoiu își permite să se joace cu viața pacienților săi * Distinsul profesor este cunoscut în rândul subalternilor ca și “Săltărețul” : din grandomanie, acesta își permite să țopăie dintr-o sală de operație în alta, dând rateuri

Cele mai contestate alegeri, în care a fost implicat și numele profesorului doctor Copotoiu, au fost cele de la Universitatea de Medicină și Farmacie. Inițial, scandalurile s-au desfășurat în spatele ușilor închise, sub forma unor memorii și sesizări către Ministerul Educației. Neregulile crase au făcut însă ca scandalul să se externalizeze. Cu alte cuvinte, alegerile s-au dovedit a fi un fiasco total, funcțiile fiind împărțite în prealabil pe interese. ZIARUL de Mureș prezintă în exclusivitate cele mai grave încălcări ale regulamentului prevăzut în Carta Universității, precum și jocurile de interese din culise. Asta în contextul în care schimbările actuale din sistemul sanitar promit modificări și la nivelul rectoratelor. Iar la UMF Târgu Mureș neregulile în alegeri s-au ținut în lanț.

Acuzația nr. 1: Aranjamente la alegerile UMF

Conform Cartei Universității, în Consiliul profesoral au dreptul să intre doar cei care obțin 2/3 din voturi, adică un număr de 69 de persoane. În urma alegerilor care au avut loc în urmă cu mai bine de doi ani, doar trei persoane au obținut numărul necesar de voturi. Interesant este că în Consiliul profesoral au mai intrat alte 11 persoane, fără a fi întrunit voturi suficiente. În mod normal, trebuia organizat un al doilea tur de scrutin, însă acest demers a fost interzis de profesorul Copotoiu, care viza postul de rector.

Pe prima listă neoficială a persoanelor alese în Consiliul profesoral nu figura numele profesorului și senatorului pe atunci Ioan Nicolaescu. În mod straniu, însă, peste câteva ore circula o nouă listă, pe care apărea și numele acestuia. Dar nu este vorba despre o listă oficială, care să fie expusă la avizierul universității, pentru a fi studiată de cadre. Acest exercițiu democratic a fost omis.

La alegerile pentru Senatul Universității, situația s-a repetat. În comisia de numărare a voturilor au fost numite și persoane care au candidat pentru postul respectiv și, “surpriză”, au și reușit. Exemplificăm cu doar două nume: dr. Lucian Pușcașiu și dr. Florin Coroș. În plus, unii candidați la posturile de conducere nu și-au depus în prealabil dosarul cu prezentarea unui plan managerial. Astfel, Klara Brânzaniuc, ce ocupa în acel moment și funcția de director al DSP Mureș, nu a afișat și nici nu a prezentat un program managerial în fața Senatului și nici măcar un Curriculum Vitae, care să corespundă cerințelor de eligibilitate. Cea care a îndeplinit toate condițiile cerute, prof. dr. Anca Sim, a fost eliminată din cursă, iar Brânzaniuc a ajuns prorector științific. Cu alte cuvinte, alegerile s-au făcut după ureche, pardon, interese.

Ce a rezultat în urma acestui exercițiu democratic? Actuala componență a senatului UMF cuprinde profesori în prag de pensionare. Un bun exemplu este prof. univ. dr. Ioan Nicolaescu, pe atunci încă senator PSD. Acesta a fost propus și înscăunat ca și cancelar al UMF, la vârsta de 64 de ani, în ciuda faptului că în timpul mandatului urma să atingă vârsta maximă admisă pentru o funcție de conducere (65 de ani), potrivit prevederilor Cartei Universității.

Acuzația nr. 2: Oferte alese pe interese

Imediat după scandalul alegerilor din UMF, prof. Copotoiu și-a instaurat controlul și asupra Spitalului Clinic Județean. În urma demisiei acestuia, la conducere a fost instalat finul său, cu toate că era departe de a întruni condițiile necesare participării la concurs. Nu intrăm de această dată în detalii, întrucât ZIARUL a mai prezentat această situație. Ceea ce nu am relatat sunt faptele legate de afacerile pe care Copotoiu le derula sub tutela spitalului. Pentru acesta, legea achizițiilor publice se derula conform intereselor. Bunul obicei al directorului era acela de a nu înregistra ofertele în momentul prezentării, tocmai pentru ca ulterior să aleagă firma “preferată”. Schema era valabilă pentru achizițiile care nu se derulau sub forma licitațiilor electronice. Astfel, din bugetul spitalului au fost achiziționate bunuri de la diferite firme preferate, care trimiteau 3-5 oferte “aranjate”. Cu alte cuvinte, oricare din oferte era aleasă, câștiga unul și același patron (asta în cazul în care direcțiunea se sinchisea să întocmească acte pentru achiziționarea de produse, întrucât contractele se întocmeau, de obicei, retroactiv). Din informațiile pe care le deținem la această oră, se pare că la o verificare a CJAS privind facturile pentru plata datoriilor pe anul 2002 (controlul derulat în primăvara anului 2003) conducerea spitalului nu a putut prezenta contractele de furnizare pe anul 2002.

Acuzația nr. 3: Management de ruină

În anul 2002, Spitalul județean a achitat facturi de sute de milioane de lei pentru lucrările efectuate la Clinica de Psihiatrie. Vă invităm, în schimb, stimați cititori, să faceți o vizită la clinica mai sus menționată și să constatați cu stupoare faptul că aici nu s-au executat lucrări de ani de zile. De fapt, clădirea Psihiatriei arată jalnic. Ca o comparație, vă mai dezvăluim faptul că, în ultimii trei ani, la Clinica de Chirurgie I

s-au executat faianțări de câte 4-5 ori, pe aceleași suprafețe. Diferența e că, aici, șeful Clinicii este stimabilul profesor Copotoiu.

Acuzația nr. 4: Malpraxis

Și dacă tot am ajuns la Clinica de Chirurgie, aici situația este cu adevărat “necurată”. Fără îndoială, renumele profesorului este arhicunoscut. Precizăm că intenția noastră nu este de a defăima calitățile de chirurg a profesorului Copotoiu. Totuși, nici nu putem ignora informațiile vehiculate în cercurile medicilor ce lucrează cot la cot cu acesta, unde este cunoscut și sub porecla de “Săltărețul”. Asta deoarece profesorul și-a făcut un obicei din a sta aproximativ 15 minute într-o sală de operație, după care saltă într-o alta, unde are loc o altă intervenție pe care, în mod teoretic, tot el o conduce. Doar că experiența de zeci de ani a profesorului nu poate face totuși față exigențelor unei operații chirurgicale ce implică, în primul rând, risc. Cu siguranță cel puțin un bolnav regretă momentul în care l-a ales pe Copotoiu pentru a executa o intervenție chirurgicală. Persoana la care ne referim a fost diagnosticată ca având cancer de colon, confirmat microscopic. După ce a început intervenția chirurgicală și pacientul a fost “deschis”, profesorul a indicat subalternilor (care efectuează operația propriu-zisă) tumora de dimensiunea unei portocale și a specificat zona de extirpare. Atâta doar că aceasta din urmă era una sănătoasă, așa încât, după operație, starea pacientului s-a înrăutățit. În cele din urmă, bolnavul a fost supus, din nou, unei intervenții chirurgicale, de data aceasta la Institutul Oncologic din Cluj, unde tumora a fost extirpată. În cazul în care pacientul ar fi depus o plângere de malpraxis, cazul ar fi fost preluat de Colegiul Medicilor, unde președinte este nimeni altul decât Copotoiu. Ne întrebăm care ar fi fost rezultatul anchetei în acest caz? Vom reveni.

Edy MÄ‚RCUȘ