Cetatea Sighișoarei, cocoșată de promisiuni și indolență

Zidul Cetății Sighișoara de sub clădirea Primăriei a cedat sub presiunea pământului suprasaturat de apă și s-a năruit pe o lungime de aproximativ 30 de metri, miercuri spre joi noaptea în jurul orei 3, producând o alunecare de teren care a antrenat în cădere gardul viu și copaci din fața clădirii Primăriei.

Alunecarea s-a produs exact în locul în care în urmă cu o lună s-a prăbușit o bucată de zid. Deși la acea dată autoritățile locale au făcut apel la multitudinea de instituții abilitate să ia măsuri pentru o intervenție de urgență, abia pe la mijlocul acestei luni Comisia Zonală pentru Monumente Istorice a dat un aviz provizoriu pentru începerea lucrărilor de reparații, urmând ca municipalitatea să găsească o sursă de finanțare.

Potrivit autorităților, prăbușirea se datorează acumulării de umiditate din sol coroborată cu lipsa drenajelor din zidul de sprijin. E nevoie de un proiect bine pus la punct pentru a repara zidul. În acest moment nu se poate face o estimare exactă a costului lucrărilor, dar probabil că vor fi nevoie de cel puțin un milion de euro numai pentru această porțiune de zid.

La începutul lunii martie cotidianul Zi de zi a tras un semnal de alarmă cu privire la situația Cetății Sighișoara, în special referitor la prăbușirea zidului de sub clădirea Primăriei. Deși titlul de atunci – “Piatră cu piatră, cetatea se năruie” – părea exagerat, timpul a demonstrat contrariul. Cetatea chiar se prăbușește! De aceea, măcar în ceasul al treisprezecelea, acest semnal de alarmă trebuie luat în serios pentru salvarea unui întreg sit istoric de o valoare inestimabilă aflat în patrimoniul UNESCO.

Deși la Sighișoara au fost organizate nenumărate conferințe și congrese pe tema reabilitării și conservării Cetății, deși au fost făcute nenumărate declarații de dragoste și promisiuni Cetății Sighișoara de către numeroase personalități cu ștaif, de la prinți, ambasadori și miniștri, până la directori de instituții financiare europene și mondiale, până acum nimic nu pare să se miște în direcția cea bună. S-au elaborat planuri, proiecte, s-au purtat discuții, s-au dat asigurări că reabilitarea și conservarea Cetății Sighișoarei va fi un domeniu prioritar pe agenda mai multor ministere, instituții și ONG-uri, dar totul a fost, se pare, în zadar.

Istoria unui proiect amânat

În luna februarie a anului 2005 a fost prezentă la Sighișoara ministrul Culturii și Cultelor de la acea vreme, Mona Muscă, care a avut o întâlnire cu ușile închise cu primarul Dorin Dăneșan, viceprimarul Sorin Savu, arhitectul șef Ioan Velicu și consilierii PNL din Sighișoara. În urma discuțiilor de atunci, Adrian Gherca a afirmat în presă că “Primăria s-a prezentat cu temele nefăcute”, deoarece n-a fost în măsură să prezinte un proiect clar pentru reabilitarea Cetății Sighișoara, aruncând vina pentru acest fapt pe coordonatoarea proiectului, arhitectul Corina Lucescu, care n-a finalizat proiectul la care Institul Național al Monumentelor Istorice lucrează din 2002. Corina Lucescu a replicat că, din contră, Primăria Sighișoara n-a solicitat urgentarea finalizării proiectului și nu s-a interesat de stadiul în care se află acesta și că, de fapt, lucrul efectiv la proiect a început abia în 2003. Conform consilierului Gherca, Mona Muscă a solicitat să se urgenteze finalizarea proiectului pentru a putea intra în selecția pentru finanțare, ca să se evite pe viitor situațiile de genul celei prin care Sighișoara a ratat cu seninătate o finanțare de 70 miliarde lei pentru că nu avea nici un proiect. În cadrul discuțiilor s-a constatat că s-a început lucrul la proiectul de reabilitare a Cetății fără să existe în prealabil un studiu geologic al zonei, astfel că nu se știe cu exactitate la ce nivel se află pânza freatică, pentru a se putea face drenaje. Primăria a replicat atunci că acele “teme” de care vorbea Adrian Gherca nu sunt altceva decât proiecte clare pentru reabilitarea cetății medievale, pe care Primăria nu le-ar fi făcut, aruncând în schimb vina pe arhitectul Corina Lucescu. Potrivit primarului Dăneșan, primele cereri de finanțare pentru reabilitarea Cetății au fost făcute în anul 2002, dar acestea au fost respinse din lipsa proiectelor. Cum în Sighișoara nu sunt specialiști capabili să realizeze proiecte la un astfel de nivel și de o asemenea anvergură, după îndelungi discuții cu fostul ministru Miron Mitrea s-a ajuns la concluzia că cel mai bine ar fi dacă vor fi date spre realizare specialiștilor din institutele aparținătoare Ministerului Culturii și Cultelor, urmând ca ministerele Transporturilor, Administrației Publice, Economiei și Industriilor să contribuie cu diverse cote la restaurarea Cetății. Un alt motiv pentru care s-a ales colaborarea directă cu cei de la cultură a fost și dorința de a se obține cât mai repede toate avizele de specialitate necesare. “Un proiect de mântuială puteam oricând să facem și noi, dar nu am vrut să cheltuim bani doar pentru a ne afla în treabă, așa că ne-am dus la specialiștii din minister”, spune primarul.

În final proiectul a fost preluat de Corina Lucescu, care a promis finalizarea studiului de prefezabilitate la sfârșitul anului 2003, iar a celui de fezabilitate la începutul anului 2004.

Promisiuni și declarații de dragoste

Când fostul ministru Mona Muscă a fost la Sighișoara, la începutul anului 2005, a declarat atunci că lucrările vor începe în șase luni și că personal va avea grijă ca în bugetele tuturor ministerelor de care depinde începerea acestor lucrări să fie prevăzute sumele necesare și să fie conceput un proiect pe mai mulți ani, în care să-și aducă contribuția mai multe părți.

Mona Muscă a amintit și de întâlnirea pe care-a avut-o la Londra cu membrii Fundației Mihai Eminescu și discuția “mai lungă” cu prințul Charles, precizând: “Am convenit cu toții să facem din Sighișoara o perlă a României, nu numai a județului Mureș”.

În luna noiembrie a anului 2004 a avut loc la Sighișoara “Conferința Internațională pentru dezvoltarea durabilă a Sighișoarei și a satelor săsești din Transilvania”, organizată sub patronajul Prințului Charles de Wales și a fostului președinte al României, Ion Iliescu, în parteneriat cu Fundația Mihai Eminescu Trust (MET). Scopul conferinței a fost acela de a atrage investiții pentru proiecte care oferă noi locuri de muncă, programe de pregătire și activități generatoare de venituri fără a afecta în mod ireversibil patrimoniul cultural și natural unic al acestei regiuni. S-au prezentat atunci 42 de proiecte din care 12 pentru Sighișoara, urmând ca în cel mai scurt timp să se decidă care dintre acestea se vor bucura de finanțare, iar Prințul Charles, care nu a putut fi personal prezent la Sighișoara, așa cum a fost inițial anunțat, le-a transmis participanților că Transilvania ocupă un loc special în inima lui.

La rândul său ambasadorul Norvegiei, Leif Arne Ulland, a declarat că dorește să participe “la salvarea acestei moșteniri deosebite reprezentată de Sighișoara și zona satelor săsești”, iar secretarul de stat de atunci al Ministerului Culturii și Cultelor, Ioan Opriș, a arătat că una dintre cele mai importante dorințe UNESCO este că “Sighișoara trebuie să fie punctul strategic pentru dezvoltarea armonioasă a zonei satelor săsești din sud-estul Transilvaniei”.

Rezultatul

Suntem la sfârșitul lunii martie a anului 2006, iar Cetatea Sighișoara se află în pericol mai mare decât s-a aflat în urmă cu secole, când era asediată cel puțin o dată la zece ani. Atunci, de fiecare dată, locuitorii cetății s-au mobilizat și au reconstruit-o din temelii dacă a fost nevoie, pentru că era singura lor casă, singurul lor refugiu. Acum, în 2006, când Cetatea a devenit patrimoniu UNESCO, când a devenit principala atracție a orașului, alți cetățeni asistă neputincioși la năruirea ei sub muntele de promisiuni.

“Ne-am grăbit foarte tare fiindcă doream să se înceapă lucrul încă din primăvara acelui an, în special cu consolidarea versanților și a zidului cetății. Din păcate, d-na Lucescu ne-a purtat cu vorba tot timpul. Noi i-am și spus doamnei Muscă că adevărata problema este la dânsa în minister… În ceea ce privește cele 70 de miliarde “ratate cu seninătate” de Primărie, lucrurile stau în felul următor: ministerul d-lui Mitrea era dispus în 2003 să ne aloce 30 de miliarde de lei iar în anul următor 40 de miliarde pentru lucrări de infrastructură, dar acești bani nu au putut fi accesați tocmai din lipsa proiectului promis de d-na Lucescu. Pe lângă aceasta, noi n-am făcut niciodată tam-tam înainte de a ne apuca de treabă. Prima dată am făcut ceea ce ne-am propus și pe urmă le-am spus oamenilor. Acum se procedează invers, se fac tot felul de declarații de dragoste la adresa Sighișoarei dar banii pentru monumente iau drumul altor orașe, spre Sibiu, de exemplu”, Dorin Dăneșan, primar Sighișoara

Adrian DIŢĂ