Nelu Dreghici, pasionat de Nitrogen

Dacă orice colecționar este, într-o măsură mai mică sau mai mare, un muzeograf, fiecare colecție în parte este cea mai reușită biografie a iubitorului de obiecte. Întotdeauna colecționarul este un adevărat specialist și-ți poate oferi amănunte uimitoare privind obiectele din propria colecție.

Nelu Dreghici din Târnăveni colecționează brichete de peste 30 de ani. În tot acest timp a strâns peste 600 de brichete, unele fiind exemplare unicat. “Pe vremea aceea, în anii ’60, nu se prea găseau brichete. Inițial, după folosire, nu le aruncam, păstrându-le pentru reîncărcare. Având azi una, mâine alta, m-am gândit să încep o colecție. Găseai pe atunci cu ceva efort brichete pe benzină, vechi, nemțești și austriece, unele de dinainte de război”. Nelu spune că dintotdeauna i-a plăcut să colecționeze câte ceva. “Când eram copil, colecționam timbre. Prin anii ’50-’60, în clasele primare, aveam colegi și prieteni evrei, că încă nu plecaseră evreii din Târnăveni. Mulți aveau timbre și făceam trocuri cu ei. Am strîns câteva clasoare cu tot felul de timbre. M-am apucat apoi de cărți poștale, paralel cu brichetele, iar la un moment dat mă gândeam să colecționez pixuri”.

La ora actuală însă, Nelu strânge doar brichete. “Prefer exemplarele personalizate, mai ales cele vechi, pe benzină, cu clapetă. Brichetele de acum sunt tot mai sofisticate, ceea ce oarecum le denaturează scopul, aspectul și chiar utilitatea”.

Nelu spune că pasiunea de colecționar creștea odată cu numărul de obiecte achiziționate. Așa a început să se intereseze și să caute anumite modele de brichete, cumpărând exemplare unicat când de la unul, când de la altul. “Una din brichetele din colecție este confecționată la “Nitrogen”, vechea denumire a Combinatului Chimic Târnăveni. Pe corpul obiectului scrie “Truță Vasile 1943 Nitrogen”. Alta, austriacă, este confecționată din argint și datează cam din anii Primului Război Mondial. Originală este și bricheta confecționată dintr-un corp de ceas de buzunar; și mai originală este însă cea făcută în anii războiului, dintr-un cartuș de mitralieră german. O am de la un veteran de război, și se pare că a fost făcută de către soldații germani”. Originalitatea unei brichete ține și de calitatea materialului din care este confecționată, pe lângă formă și designul carcasei. Pe lângă brichete, Nelu are și câteva aprinzătoare de aragaz, unele cu piatră, altele cu gaz.

Pasiune a la Cristoiu

Un număr destul de mare de brichete au fost achiziționate începând cu plecarea celui mai bun prieten al lui Nelu în Germania. “Prietenul meu din copilărie, Petrică, a plecat definitiv în Germania în anul 1990. El este sas, numele originar al lui fiind Peter Balt-zer. Odată cu venirea comunismului, familia și-a schimbat numele în Ungureanu, pentru că rușii deportau etnicii germani”. Petrică i-a adus lui Nelu multe brichete moderne.

“Noile brichete imită obiecte de largă folosință și de uz comun. Am multe brichete sub formă de telefon mobil, aparat foto, aparat de filmat, sub formă de tunuri și pistoale, grenadă, jantă, bujie, butelie, mănușă de box, busolă etc. Să nu mai spun că una, sub forma unei mâini strânse, imită indecentul gest cu degetul ridicat”. După Nelu, în ziua de azi nu mai este atât de interesat să cauți brichete ca în trecut. Referitor la viitor, el dorește să-și mărească colecția. “În afară de Ion Cristoiu, pe care l-am auzit la TV că strânge și el brichtete, nu mai cunosc alți colecționari. Mă gândeam să-l contactez cumva pe Cristoiu pentru eventuale schimburi”.

O brichetă, o lume

Este interesant că Nelu, pasionat de brichete, nu este un mare fumător. “Personal, atunci când fumez, folosesc brichete simple, de duzină, nu pe cele din colecție”.

În ceea ce privește păstrarea și întreținerea, Nelu spune că brichetele trebuie șterse periodic de praf și de urmele de gaz, care se depun sub formă de crustă. Cele de metal se șterg cu apă și bicarbonat. Pentru expunere, se folosesc panouri din lemn.

“Pe vremea lui Ceaușescu, când eram șef la ICVA, toți angajații-mi cereau foc, și le dădeam de la o brichetă simplă. Acum cer de multe ori eu foc, pentru că de multe ori n-am nici o brichetă la mine. Prietenii-mi spun: mă, cum că n-ai brichetă, că tu ai acasă 600 de bucăți. Păi n-am, asta-i, le răspund”.

Nelu spune că este o diferență între vechile brichete pe benzină și cele de duzină, pe gaz, din ziua de azi.

Însăși gestul de a aprinde o țigară este alta la o brichetă pe benzină, sau la una cu clapetă, și cu totul alta la o brichetă simplă, de duzină.

Secretul pasiunii sale este unul simplu: “Trebuie în primul rând să-ți placă”, ne povestește Nelu. Apoi totul se adaugă: “Fiecare brichetă este o mică lume”.

Narcis MARTINIUC