Renta necunoscutã

Agricultorii sunt dezorientați și neinformați

Piața terenurilor agricole a rãmas inertã în aceasta varã. Actul normativ menit sã-i determine pe țãrani sã-și vândã pãmânturile nu este cunoscut. În plus, se pare cã renta oferitã e prea micã. Mai mult, legea permite “afaceri” în familie.

Prin noua lege a proprietãții, promulgatã la începutul verii, statul îi îndemna pe țãrani sã-și vândã terenurile agricole. În acest scop, se acordã o “primã” de 100 euro pentru fiecare hectar înstrãinat. Condiția principalã este ca fostul proprietar sã fi împlinit cel puțin 62 de ani. În felul acesta, însã, el pierde dreptul de proprietate asupra pãmântului, astfel cã nici copii lui nu vor mai moșteni terenurile. Se poate opta și pentru pãstrarea acestui drept, prin arendare în loc de vânzare. În aceastã situație, omul primește numai 50 euro/ha pe an. Actul normativ nu a determinat prea multe mișcãri pe piața terenurilor agricole, piațã care se aflã, oricum, cu mult în urma pieței terenurilor din intravilanul construibil.

La marginea orașelor mari, metrul pãtrat de teren costã 20-30 euro, iar în zone centrale poate ajunge și la câteva sute de euro. Parcelele agricole sunt mult mai ieftine și se vând la cațiva euro metrul pãtrat.

Pãmântul rãmâne nelucrat

Acum au apãrut dezbateri asupra cuantumului rentei oferite. Asociațiile de producãtori susțin cã dacã suma oferitã ar fi fost cu adevãrat atractivã, suprafețe mari de teren ar reintra în circuitul agricol. Se pare cã și din cauza sumei prea mici producãtorii nu s-au interesat de acest sistem. Dupã cum aratã studiile efectuate de Agrostar, în România existã trei tipuri mari de proprietãți agricole. În prima categorie sunt incluse fermele care dețin peste 1.000 ha. Acestea sunt singurele capabile sã ajungã la performanțe demne de luat în seamã, în privința producției. Dacã au tehnologie modernã, ele pot realiza producții de 6-7 t/ha. Asociațiile care dețin între 100 și 1.000 ha pot încerca doar sã se apropie de acești parametri.

Plugul rezistã

Cea mai mare parte a pãmântului (aproximativ 5 milioane ha) formeazã agricultura de subzistențã. Aici se regãsesc țãranii cu proprietãți mici și care stau foarte prost cu mecanizarea. Subvenționarea prin cupoane nu prea se dovedește o soluție viabila. 1,75 milioane lei la un hectar (din care 400.000 lei pentru motorinã), înseamnã puțin. În plus, mulți proprietari de loturi mici preferã sã vândã cupoanele în loc sã le valorifice, astfel cã documentele ajung tot la marile societãți. Mulți țãrani mai arã încã cu plugul tras de boi, deci nu au nevoie de subvenții pentru motorinã. Din categoria aceasta provine și populația de peste 62 de ani, care ar trebui sã solicite renta. 100 euro pe an e foarte puțin, dar oficialii din minister sperã totuși ca mãsura sã aibã succes. Ei argumenteazã cã un țãran cu 10 hectare ar încasa 1.000 euro pe an, sumã binevenitã la sate unde majoritatea locuitorilor consumã alimentele din producția proprie.

Afacere de familie

Abia dupã ce Legea a fost promulgatã s-au observat probleme la vânzarea terenurilor. Procedura este urmãtoarea: dupã încheirea vânzãrii, fostul proprietar merge la Agenția Domeniilor Statului pentru a solicita renta, cu dovada actului de vânzare sau arendare. Legea permite, deocamdatã, ca tatãl sã facã un act de vânzare-cumpãrare cãtre fiu și astfel vor rãmâne în familie atât banii, cât și pãmântul. În plus, nimeni nu-l poate obliga pe noul proprietar sã lucreze terenul. De aici apare riscul ca pãmântul sã stea nelucrat, cu toate cã renta este plãtitã.

Conform informațiilor primite la reprezentanța Agenției Domeniilor Statului în județul Mureș, vor apãrea în curând norme de aplicare a Legii 247/2005. În textul acestora ar putea apãrea noutãți, cum ar fi rentele diferențiate. Producãtorii care vor vinde loturile unor societãți agricole cu nivel tehnologic ridicat ar putea primi rente mai mari (120, sau 150 euro/ha pe an). Conform legii, nu se acordã rentã dacã parcela a mai fãcut obiectul unor tranzacții, dupã 1990. Asociațiile de producãtori sunt de pãrere cã renta, de 100 euro la hectar pe an, este prea micã, și din acest motiv mãsura nu îi va impulsiona pe proprietari sã vândã terenurile arabile. La ministerul de resort au ajuns propuneri care cer acordarea unei rente de 100 de euro lunar pentru fiecare ha de teren arabil.

Dezinteres sau necunoaștere?

“Eu spun cã omul nu scoate mai mult decât aceastã rentã. Dupã toate investițiile necesare, profitul rãmas nu este mult mai mare. Conform informațiilor pe care le-am primit recent de la București, urmeazã sã aparã niște norme suplimentare pentru aceastã lege. În plus, se pare cã vom mãri numãrul de angajați ai reprezentanței și va fi amenajat un birou special arondat Prefecturii, pentru cã așa menționeazã legea. Pânã acum, doar douã-trei persoane s-au interesat la noi despre aceaste rente”, ne-a precizat reprezentantul Agenției Domeniilor Statului în județul Mureș, Iulian Gheorghe Rizoli.

“Deocamdatã la noi nu s-a interesat nimeni despre aceste prevederi ale actului nromativ. Noi am organziat acțiuni de promovare ale noului pachet de legi pentru proprietate, dar se pare cã va fi nevoie de mai mult timp pânã când lumea va înțelege oferta”.

Alexandru Cismaș – coordonatorul domeniului dezvoltare ruralã și directorul executiv adjunct al Direcției pentru Agriculturã și Dezvoltare Ruralã Mureș.

Ionuț OPREA

Criterii pentru rentã

Pentru a beneficia de renta viagera agricolã, producãtorii trebuie sã indeplinescã cateva conditii, prevãuzte de Legea 247 din 2005:

-rentierul agricol este persoana fizicã în vârstã de peste 62 de ani care deîine în proprietate pânã la 10 hectare de teren agricol și care înstrãineazã prin acte sau arendeazã terenuri agricole, urmând sã primeascã de la Oficiul Național de Rentã Viagerã Agricolã carnet de rentier agricol.

– pot fi înstrãinate sau arendate doar terenurile care dupã anul 1990 nu au fãcut obiectul altei înstrãinãri. Dovada se face prin actul de înstrãinare, încheiat în formã autenticã, iar dovada arendãrii se face prin contractul de arendã

– proprietarii cãsãtoriți pot deveni rentieri agricoli prin înstrãinarea și arendarea terenurilor agricole care sunt bunuri comune în cazul în care cel puțin unul dintre ei are vârsta de 62 de ani. În acest caz, carnetul de rentier agricol se elibereazã pe numele soțului care întrunește condițiile legale

– rentierul agricol poate rãmâne proprietar pe o suprafațã de teren agricol de pâna la 0,5 hectare pentru folosințã personalã