Nume de cod: CINCU

Partea de est a județului a intrat în fierbere. Vestea că o parte din cei 15.000 de soldați americani ce vor veni în România vor adăsta și la Cincu îi face pe primarii din zonă să vadă un boom economic, proprietarii de baruri văd deja afaceri cu cluburi ticsite de soldați, oamenii de cultură lucrează deja la proiecte, șomerii visează la locuri de muncă plătite în dolari grei, iar pacifiștii se opun din răsputeri aterizării

americanilor în coasta Sibiului.

În Merghindeal, unele case de la marginea satului, dinspre poligon, au început să crape de la sunetul antrenamentelor făcute de-a lungul timpului. Oamenii locului văd însă venirea americanilor ca pe o șansă ce nu trebuie scăpată, chiar de vor mai “crăpa două-trei ziduri”. “Am aflat la radio că o să vină. Lasă, că e bine, mai dau de lucru la ăștia tineri. Da bubuie ăștia noaptea când fac antrenamente, de te scoală din somn. Dar, dacă vin americanii, rău nu poate să fie”, își dă cu părerea Ana Popa, din capătul Merghindealului.

La nici șase kilometri de ea, oamenii din Cincu își fac deja calculele. Viceprimarul începe cu ce îl doare. “Poate se mișcă ceva în refacerea drumurilor. Apoi, în aducțiunea apei potabile, că noi de mulți ani ne tot luptăm să realizăm și lucrul ăsta”, speră vicele Dorel Precup.

Nicolae Stroie are un magazin “mixt” în Cincu. În care se vinde și pe datorie. Americanii îi dau speranțe patronului din sat. “Vin americanii, cresc vânzările, că și așa sunt cinci magazine pe o rază de 600 de metri, iar cei 1.500 de oameni ai comunei nu au unde să lucreze. Comuna asta e moartă. Și, poate, dacă vin americanii, o să mai patruleze pe străzi, că avem destule probleme cu romii. Poate patrulele americane o să îi mai sperie”, povestește patronul din Cincu.

Șeful de post, Aurel Moraru, nu crede că romii ce fac probleme prin sat vor fi linișitiți de venirea americanilor. “Nu se vor schimba multe. Au mai fost aplicații cu trupe străine, nu au fost probleme. Dar, ce treabă să aibă americanii cu romii?”. La nici cincizeci de metri de sediul poliției, o mână de romi se ceartă făcând mare tămbălău. Dacă îi sperie americanii. “Ce americani, domnișorule? Nouă să ne dea primarul ajutoarele, că vedem noi ce facem cu americanii”, urlă un țigan și cere zece mii de lei, ca să se lase fotografiat.

La o aruncătură de băț de Cincu, la Rucăr, un bătrân ce s-a ferit de război înjură americanii. “Ä‚știa întotdeauna au fost niște curve. Vin la noi numai ca să se apropie de ruși. Și noi îi primim, că așa suntem”, vorbește cu năduf badea Vasile.

Șirul aproape isteric al speranțelor oamenilor din jur continuă cu Lucia Chizășan, care vede locuri de muncă la bucătăria americanilor sau cu Lucia Savu, de 74 de ani, ce speră ca nepoții ei să își găsească de lucru la “americanii ăștia cu bani”.

Cu ochii pe banii americanilor

“Debarcarea” americanilor de la Cincu a agitat apele administrației publice din Sibiu. A fost nevoie de un acord militar la nivel național, pentru ca cea mai slab dezvoltată zonă a județului să ajungă în atenția autorităților. Principalele localități învecinate cu zona de antrenament de la Cincu sunt Merghindeal și, cea mai importantă, Agnita.

Vestea descinderii americanilor în aproprierea “curții” proprii a agitat apele și la nivelul orașului Agnita. Primarul din localitate, Marius Curcean, este decis să facă tot posibilul pentru a schimba situația nu tocmai roză a Agnitei. Potrivit primarului, zona Agnita este aproape moartă, din punct de vedere turistic, în localitate existând un singur hotel, cu 17 camere. “Și hotelul acesta a fost refăcut de curând. Am insistat la conducerea lui să îl refacă, imediat cum am ajuns la Primărie. În rest, pensiuni nu sunt și turiștii nu vin, pentru că nu au unde să se cazeze”, arată Crucean. Primarul speră ca, datorită descinderii americanilor la baza Cincu, autoritățile județului să se aplece mai mult spre zona Angita. “Din păcate însă, depindem de două consilii județene. Drumul european care leagă Agnita de Cincu este bun, pe porțiunea sibiană, însă de la graniță, pe porțiunea brașoveană, nu este rău, ci foarte rău. Iar asta nu se poate rezolva decât la consiliul județean din Brașov”, crede primarul. Crucean este bucuros că Cincu va fi locație de antrenament pentru trupele americane și crede că acest lucru va ajuta la dezvoltarea zonei Agnita, cu condiția ca toți factorii județului să se implice. “Am avea nevoie de o strategie pe turism, să vedem cum putem lărgi locurile de cazare. Eventual, o să organizez aici o dezbatere la care să participe noua Asociație Județeană de Turism și alte instituții, pentru a le explica oamenilor ce e de făcut”, promite Marius Crucean. Agnita stă bine însă la un capitol, cel al barurilor. Potrivit primarului, localurile sunt multe și aici se pot relaxa militari sau eventuali turiști. Crucean mai speră ca o dezvoltare a mijloacelor de relaxare și de distracție să ridice nivelul de atractivitate a zonei. “Avem la noi, aici, mocănița. Două locomotive de epocă foarte frumoase, bune pentru turism. Am înaintat un proiect pe această temă la asociația culturală pentru 2007, dar nu am fost acceptați. Proiectul e mai vechi, făcut împreună cu domnul Octavian Rusu, de la Consiliul Județean. Ar fi un proiect frumos, care ar mai aduce un plus de atractivitate zonei frumoase de aici”, a mai declarat primarul din Agnita.

Prefectul județului Sibiu, Ion Ariton, a recunoscut faptul că zona Agnita este “cea mai lăsată în urmă”, dar susține că planuri pentru reabilitarea zonei există de mai bine de șase luni. “Suntem preocupați de acest aspect. Am făcut o vizită în zonă în urmă cu șase luni. Înainte să aflăm că americanii vor avea zonă de antrenament la Cincu”, a declarat Ariton. Acesta a precizat că se va întâlni cu primarul din Agnita pentru a pune la punct viitoare direcții comune de acțiune, în vederea ridicării nivelului economic și turistic al zonei.

Tunuri și cultură

Venirea unor trupe americane în zonă constituie pentru oamenii de cultură o provocare. Astfel, Corneliu Bucur, directorul Complexului Muzeal Astra, a și realizat un prim demers în acest sens. Este vorba despre un proiect de punere în valoare a zonei din punct de vedere cultural, insistând în special pe contribuția lui Nicolae Suciu, pictor, apărător al valorilor tradiționale, cel care înainte de moarte declarase într-un interviu “sunt țăran și îmi iubesc originea și moșia și pământul”. Nicolae Suciu a avut o contribuție serioasă și în cadrul activității Muzeului Astra. sugerându-i actualului director ideea înființării Academiei Artelor Tradiționale. “În primul rând, am cerut primarului din Cincu ca Nicolae Suciu să fie declarat cetățean de onoare, să i se ridice un frontispiciu. De asemenea, am cerut crearea unei tabere estivale de pictură tradițională pe sticlă pentru copii. Dorim și valorificarea stâlpilor de mormânt precreștini de pe Valea Pianului, semn al feciorilor alcătuit dintr-un stâlp cu o pasăre în vârf. Trebuie să venim și noi cu armata noastră culturală în fața americanilor. Va fi un câmp de bătălie între tradiții, și va câștiga tradiția cea mai puternică”. Mircea Ignat, președintele Uniunii Artiștilor Plastici din Sibiu, se arată încântat de acest eveniment. “Impactul va fi mai puternic poate economic, dar asta va duce și la un plus pentru arta plastică. De altfel, noi suntem puțin în conflict cu arta plastică de tip conservator. Oricum, între arta plastică europeană și cea americană există multe similitudini. Categoric, această întâlnire reprezintă un lucru bun pentru arta modernă”.

Pacifiștii protestează

Inițiativa Zonal Geografică “Sibienii Pacifiști” au semnat deja un protest împotriva transformării bazei de la Cincu. “Am început și vom continua acest protest. Baza de la Cincu le va permite americanilor să folosească în cadrul antrenamentelor armamente pentru care țara noastră a semnat deja angajamente prin care arătau că le vor evita. Mă refer la minele antipersonal și la rachetele nucleare. Acordul de la Montreal din 1997 interzice acest lucru. Nici în America nu pot fi folosite, dar vin și le probează la noi. Știu că prin baza Kogălniceanu se vindeau mine Claymore în Irak”, declară Constantin Lăcătuș, președintele asociației.

Americanii au cerut Cincu

Prin alegerea poligonului de la Cincu, autoritățile americane s-au orientat după considerente geostrategice. Americanii au fost cei care au decis asupra amplasamentelor de la Kogălniceanu și asupra zonei de antrenament de la Cincu. Potrivit MApN, poligonul de la Cincu a ajuns să fie selectat de oficialii militari americani datorită faptului că este un “spațiu optim”, care poate fi utilizat pentru trageri de infanterie, dar și artilerie. Prin plasarea sa la nivelul înălțimilor montane, Cincu oferă condiții speciale trupelor americane, diferite de cele de la Babadag, din punct de vedere al aplicațiilor pe desant aerian. Un alt argument geostrategic era acela că poligonul în cauză este la o zvârlitură de băț de centrul de antrenament de la Cheile Râșnoavei, considerat ca fiind locul optim de execuții montane, în Europa. În plus, pentru ca poligonul Cincu să fie operațional, militarii veniți la aplicații au nevoie și de proximitatea unor baze aeriene. Astfel, dacă aeroportul Kogălniceanu poate fi considerat cap de pod pentru poligonul Babadag, baza aeriană de la Câmpia Turzii creează facilități pentru poligonul de la Cincu.

15.000 de americani

Așa cum stipulează reglementările interne, acordul de acces creionează cadrul activităților forțelor armate ale SUA pe teritoriul țării și va permite locarea a 15.000 de militari americani, rotiți pe o perioadă de șase luni. Forța permanentă americană este, însă, de numai 100 de militari. Oficialii acestei țări au cerut și au primit, în fluxul negocierilor, ca urmare a unor analize militare laborioase, zonele de antrenament de la Cincu și cea din judeșul Galați, de la Smârdan, alături de baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu și cea de antrenament de la Babadag – Tulcea. Diferențierea este netă. Statutul de “bază militară” implică staționarea permanentă a “oștilor” americane, iar cel de “zonă militară” reflectă participarea tranzitorie la toate categoriile de aplicații militare – terestre, aeriene.

Poligonul Cincu se întinde pe teritoriul a două județe – Sibiu și Brașov. Are o suprafață de 104 kilometri pătrați, relief variat, altitudinea de 400 – 700 de metri, aproximativ 100 de kilometri de drumuri natural amenajate.

Este autorizat pentru trageri cu piese de artilerie, tancuri, avioane și elicoptere. Poligonul este situat la 25 de kilometri est de municipiul Făgăraș și la 19 kilometri de orașul Agnita. Prin localitatea Voila, aflată la 13 kilometri, trece DN1 și calea ferată. Locațiile ocupate de US Army vor avea numai comandanți din partea armatei române, dar trupele americane vor fi conduse de militari americani.

Avantaje și riscuri

Instalarea bazelor militare americane servește intereselor țării noastre pe termen mediu și lung. Analiștii economici susțin că România va fi mai atractivă pentru investițiile străine și un factor mai puternic de stabilitate politică și economică în Europa Centrală și de Est. Dintr-o zonă de periferie, Marea Neagră va deveni o componentă centrală a spațiului european. Majoritatea riscurilor vor rezulta din reorientarea opțiunilor organizațiilor teroriste spre țara noastră, ca urmare a colaborării mai strânse cu SUA.

Speranțe risipite

În Constanța, venirea americanilor nu a avut un impact deosebit. Emilian Andrei, redactor șef la “Ziua de Constanța”, declară că a studiat cazul timp de un an de zile. “Impactul nu a fost deloc deosebit. Din punct de vedere cultural, chiar nu s-a schimbat nimic. Singura schimbare adusă de această bază o constituie faptul că au fost angajate câteva persoane de aici. De asemenea, au fost câteva firme românești care au lucrat pentru ei. În aeroport au investit circa 20 de milioane de dolari și au apelat la români pentru lucrările de construcții. La Babadag, cel puțin, primarul de acolo mi-a spus că nici măcar nu i-a văzut, cu toate că au stat trei luni continuu acolo. Mai mult s-a lucrat la Agigea, dar aici nu au fost americani. Social, a fost înregistrată o singură căsătorie între un american și o româncă”.

Isterie fadă

Nebunia americană din rândul civililor nu are nici un suport în rândul militarilor. Militarii de la Poligonul Cincu nu au primit, până la sfârșitul săptămânii trecute, nici un act oficial prin care să fie înștiin-țați de faptul că “vin americanii”. Tot ceea ce știu militarii sunt știrile apărute și la televizor.

Aplicații experimentale

În cei 104 kilometri pătrați ai poligonului de la Cincu, au fost experimentate noile achiziții de tehnică militară din România. În pole-position se află un nou proiectil comandat electronic, lansat de specialiștii de la Tohan Zărnești, cel mai important producător și furnizor de tehnică militară din România, care va echipa rachetele de calibru 122 milimetri. Ultimul program militar desfășurat la Cincu este cel din a doua parte a lui septembrie, aplicație de amploare la care a luat parte și președintele României, Traian Băsescu. O forță masivă de 3.000 de militari din unități mecanizate, de tancuri, artilerie, decontaminare, război electronic și poliție militară, din cadrul forțelor terestre și aeriene au experimentat manevre și exerciții de luptă în locația menționată, ca preparative pentru desfășurarea activităților programului DEMEX 05. “DEMEX 05 reprezintă cel mai amplu exercițiu organizat în ultimii cinci ani, la poligonul Cincu, de Armata României. Activitățile DEMEX presupun desfășurarea unei aplicații la nivel de brigadă și reprezintă încheierea procesului de pregătire și operaționalizare, parcurs de structurile forțelor terestre, proces al cărui termen de finalizare este anul 2005”, a afirmat locotenent-colonel Miron Brezoi, coordonator de relații publice la proiectul DEMEX 05, care își desfășoară activitatea în cadrul Academiei Forțelor Terestre din Sibiu.

Radu PETRINI