Robotul cu inimã de campion

În 18 septembrie 1976, în Plano (statul Texas), la doar câteva sãptãmâni dupã ce Lucien van Impe câștiga Turul Franței, se nãștea Lance Armstrong. Copilul de atunci avea sã schimbe pentru totdeauna percepția oamenilor despre sport și despre puterea de a ieși mereu învingãtori, indiferent de adversar.

Cariera sportivã a lui Lance Armstrong a început în Plano (statul Texas), când mama sa i-a suportat cheltuielile pentru primul concurs. Avea 13 ani. La aceastã vârstã a reușit sã câștige Iron Kid Triathlon, o competiție de anduranțã pentru tineri.

La doar 16 ani a devenit sportiv profesionist, ajungând sã se antreneze la Colorado Springs, cu echipa olimpicã de ciclism a Statelor Unite, fapt care i-a îndreptat definitiv cariera spre acest sport. Ascensiunea sa, a pãrut extrem de facilã, Lance câștigând aproape toate competițiile la care a participat: s-a calificat în 1989 pentru campionatele mondiale de juniori de la Moscova și, doi ani mai târziu, a devenit campion național de amatori, trecând apoi la profesionism. Aici, ierarhia a fost repede escaladatã de tânãrul texan, care a câștigat rapid Campionatele Statelor Unite USPRO, o etapã în Turul Franței, a devenit component al echipei olimpice și a participat la Jocurile Olimpice de la Atlanta.

În 1996, Lance Armstrong devenea numãrul 1 mondial, în ierarhia Uniunii Internaționale de Ciclism și avea sã semneze un contract cu echipa Cofidis.

A învins cancerul

În mijlocul unei ascensiuni din care pãrea cã nu poate fi oprit de nimeni a venit vestea bombã: doctorul sãu îl diagnosticheazã cu cancer. Era octombrie 1996, iar testele medicale au relevat un cancer testicular în formã avansatã, extins la creier și plãmâni. Medicii îi acordau 50% șanse de recuperare.

Însã Lance a urmat un tratament de chimioterapie extrem de sever în urma cãruia avea sã-și piardã pãrul. La sfatul specialiștilor a urmat o terapie destul de riscantã, pentru ca plãmânii lui sã nu aibã de suferit. Apãrea speranța unei reveniri pe plan sportiv. Au fost cele mai grele momente din viața viitorului campion, dar, dând dovadã de o voințã de luptã exemplarã, tratamentul a dat rezultate iar visul de a reveni în șa a prins contur.

Mai mult, Lance și-a canalizat eforturile în sprijinirea celor care sufereau de cancer. La doar câteva luni dupã descoperirea bolii a înființat “The Lance Armstrong Foundation”, coalizându-se, practic, cu aceștia în lupta cu boala.

Miracolul revenirii

Dacã refacerea a fost miraculoasã și grea, revenirea sa în sportul profesionist a fost una și mai dificilã Fosta echipã Cofidis refuzând sã-l reprimeascã în rândurile sale. Ajutorul a venit din partea echipei sponsorizate de poșta americanã, care l-a înregimentat, iar Lance visa din nou sã revinã numãrul 1 în clasamentul profesioniștilor. Însã visul era pe cale sã se ruineze înainte de a începe. Nepregãtit, americanul a redebutat în celebra Paris-Nisa pe o vreme infernalã și a fost nevoit sã abandoneze. Mulți au crezut cã aceea a fost ultima cursã a texanului, cãci, din dorința prea mare de a reveni, Lance își supraestimase forțele, lucru recunoscut de acesta mai târziu.

S-a retras în California timp de o sãptãmânã. Acolo a scãpat de stresul curselor alãturi de Chris Carmichael, cel care avea sã-i readucã plãcerea de a merge pe bicicletã. A câștigat apoi cursa oraganizatã de fundația sa în Austin Texas și a revenit gradat în circuitul mondial, reușind sã termine în primii cinci, atât în Turul Spaniei – 1998, cât și la Campionatele Mondiale.

De șapte ori „Le Tour”

Din 1999, principala preocupare a fost Turul Franței, iar în momentul în care s-a aflat la start Lance câștigase cea mai importantã luptã a vieții sale, cea împotriva cancerului, arãtând lumii întregi cã boala poate fi învinsã. Triumful din prolog a fost semnalul cã Lance avea gânduri mari. Rând pe rând, i-a înșirat pe traseu pe Jan Ulrich, Richard Virenque, Laurent Jalabert, Joseba Beloki sau Ivan Basso, lãsându-i sã se batã mereu doar pentru poziția secundã.

Forța, agresivitatea și strategia echipei au fãcut din Lance Armstrong nu numai un învingãtor, ci și un erou mondial, una dintre cele mai cunoscute figuri ale sportului contemporan și, fãrã îndoialã, alãturi de Eddie Mercks și Miguel Indurain, s-a numãrat printre cei mai buni cicliști din toate timpurile. Este singurul care a câștigat de șapte ori consecutiv “Le Tour” (în fapt, din 2003, competiția din Hexagon a fost singura asupra cãreia s-a concentrat, renunțând a mai participa la alte tururi de tradiție).

Lance, Omul

În paralel, Lance a continuat sã lupte pentru cauza celor loviți de cancer prin intemediul “The Lance Armstrong Foundation” strângând fonduri și inițiind programe pentru prevenirea și combaterea cumplitei boli. O datã cu ultima victorie din acest an, Armstrong a decis sã se retragã, declarând cã dorește sã petreacã mai mult timp alãturi de prietena sa, cântãreața Sherryl Crow (cea care i-a devenit soție), și de cei 3 copii. Însã, indiferent ce va face, vom ști cã fiecare clipã ce urmeazã și fiecare pas este unul extrem de prețios pentru cã a fost smuls din tenebrele morții.

Claudiu BÃBAN