SOCOTeala miliardarului Popa

Sighetu Marmației și satele din Bocicoiu Mare pot fi mãturate de apele Tisei! Frontul de captare de la Crãciunești a înghițit 25,6 miliarde de lei, însã primarul comunei susține cã Bocicoi poate fi secționat oricând de Tisa, deoarece executantul, SOCOT Târgu Mureș, nu a finalizat lucrarea. Direcția Apelor Someș Tisa a recepționat lucrarea fãrã observații, iar SOCOT e “pedepsitã” cu alte contracte.

Trei din cele șase proiecte executate de SOCOT în Maramureș aveau ca scop consolidarea malurilor Tisei și protejarea frontului de captare de la Crãciunești (comuna Bocicoiu Mare), care alimenteazã cu apã potabilã Sighetu Marmației și câteva sate din comuna Bocicoi. Pentru cã în 2001 inundațiile au produs importante pagube materiale în zonã, iar apele învolburate ale Tisei au secționat frontul de captare lãsându-i pe sigheteni fãrã apã o perioadã destul de lungã de timp, s-a decis deschiderea robinetului de bani. Decizia avea un scop nobil: protejarea zonei.

Cele douã proiecte la care a lucrat SOCOT (“Readucere pe vechiul traseu a cursului râului Tisa la frontul de captare Crãciunești” – în valoare de 25,6 miliarde de lei, și “Consolidãri ale malului Tisa la Sighetu Marmației, Remeți, Sãpânța, Bocicoiu Mare” – 9,6 miliarde de lei) au fost recepționate, fãrã observații, de Direcția Apelor Someș Tisa (DAST), însã primarul comunei Bocicoiu Mare susține cã distrugerea frontului de captare și inundarea satelor din zonã este iminentã în caz de “apã mare”.

Recent, autoritãțile din Bocicoi au remis o adresã Serviciului de Gospodãrire a Apelor Maramureș în care aratã cã: “zona de captare a apei potabile pentru Sighetu Marmației din satul Crãciunești prezintã un risc deosebit. În 2001, perimetrul de captare a apei a fost distrus, iar lucrãrile de protecție executate ulterior nu sunt în mãsurã sã asigure o garanție în cazul unei noi viituri a râului Tisa.” Mai simplu: scenariul de groazã din 2001 se poate repeta oricând.

Liviu Lazarciuc, primar în Bocicoiu Mare, a declarat cã: “frontul este în pericol, pentru cã digul nu a fost bine încastrat în mal. Deasupra lui trebuiau continuate lucrãrile, dar le-au lãsat baltã. Apa vine perpendicular pe dig, e risc mare sã se rupã. Din câte am înțeles, mai trebuiau fãcute niște diguri de protecție, dar din cauza lipsei de bani s-au oprit, nu-i gata… Am probleme și la Lacul Teplița, acolo n-au fãcut nimic și se poate inunda tot Sighetul. …SOCOT a fãcut doar strictul necesar”.

Nici locuințele și terenurile nu sunt în siguranțã, cu toate cã în îndiguirea malurilor Tisei s-au pompat bani și prin obiectivul “îndiguiri și consolidãri Tisa între bornele de frontierã 254-319”, proiect estimat la 632,7 miliarde de lei și, pe hârtie, aflat în curs de execuție de… SOCOT.

Din anexa Hotãrârii prin care Guvernul a aprobat în 1999 demararea giganticului proiect de consolidare a Tisei, SOCOT SA trebuia sã execute vreo 10 km de diguri și sã consolideze 12 km de mal cu 40 de miliarde de lei. Numai cã, în timp, datele s-au modificat. SOCOT a executat pânã acum lucrãri cu… 107,9 miliarde de lei, din care au fost recepționate lucrãri în valoare de 31,3 miliarde de lei.

Adoptând aceeași poziție a struțului, DAST susține cã obiectivele respective nu au probleme: “lucrãrile executate se comportã bine, nu au fost sesizate probleme sau deteriorãri.”

Între timp, Eugen Popa, directorul SOCOT, a fost audiat de procurorii PNA cu privire la contractele de execuție a lucrãrilor hidrotehnice primite prin încredințare directã. Baloane de sãpun? O fi, pentru cã, recent, firma mureșeanã și-a mai adjudecat cinci lucrãri în vestul țãrii. Dar suntem bucuroși: PNA ține sub lupã “afacerea diguri”, deși potențialii vinovați primesc în continuare lucrãri finanțate din bani publici.

Ioana LUCACEL

Eugen Popa susține cã toate cele trei proiecte executate pe râul Tisa sunt finalizate, deși, în actele DAST, din proiectul de consolidare a malurilor Tisei între bornele de frontierã 254-319, s-au recepționat lucrãri în valoare de 31,365 miliarde de lei, iar valoarea estimatã a proiectului e de 632,738 miliarde. Mai mult, Popa recunoaște cã nu e mulțumit de aceste lucrãri: “eu cred cã și aceea (îndiguire și consodidare maluri Tisa între bornele de frontierã 254-319, n.red.) e recepționatã. Nu cunosc problema (legatã de frontul de captare din Crãciunești, n.red.), lucrarea a fost executatã confom documentației. Nici mie nu-mi place cum aratã ce am fãcut acolo. Aș fi vrut sã fie înãlțatã mai mult, dar convenția româno-ucrainieanã n-a permis decât genul ãsta de lucrãri. Cã existã pericolul sau nu, nu pot sã spun eu, pot sã spunã specialiștii de la DAST și proiectanții. Poate sã se întâmple ceva numai dacã este deversatã, dacã trece apa peste ea”.