Securitatea, vigilentã și în dormitor
Toți românii erau potențiali infractori, conspiratori sau trãdãtori. Chiar prin ceea ce fãceau în dormitoare. Drept urmare, ei trebuiau supravegheați, iar dosarele lor de urmãrire informativã erau periodic actualizate. Nici personalitãțile din domeniul culturii și științei nu erau scutite de o asemenea “atenție” deosebitã.
Maria Tãnase, Zenaida Palli, Iolanda Balaș, soția lui Ion Voicu, Alexandru Rosetti, Gheorghe Zamfir, Arta Florescu, Mihnea Gheorghiu și istoricul Ștefan Pascu sunt doar câteva dintre personalitãțile care s-au aflat permanent în atenția acestor organe. Chiar dacã cu timpul regimul s-a convins de inofensivitatea lor, informațiile conținute de dosarele de urmãrire cântãreau greu. N-au putut promova în funcții, n-au putut sã facã vizite în strãinãtate…Erau nesiguri, deci suspecți.
Maria Tãnase, o Mata-Hari a noastrã?
“Maria Tãnase, scria într-un raport al Siguranței române citat de Securitate în anul 1959, a întreținut relații cu Maurice Negrea, fost atașat de presã al agenției franceze Havas, cunoscut ca rezident al agenției de spionaj franceze și engleze. În 1940, a fost vãzutã în mai multe rânduri în compania lui De Chastelaine, cunoscut ca rezident al spionajului englez pentru România. Dupã 1944 a întreținut relații cu generalul englez Greer, fostul șef al Misiunii Militare Britanice din București…”Dupã 1948, Maria Tãnase a fost supravegheatã permanent de Securitate, iar dosarul ei actualizat cu noi date. Spre exemplu, iatã ce scria ofițerul de caz al Securitãții în 1959, când probabil descoperise și alte noi date: “…Maria Tãnase are manifestãri dușmãnoase fațã de regimul nostru. Mai este cunoscut faptul cã a fost amanta cunoscutului spion englez Negru Henri și a avut legãturi și cu cãpitanul Mețianu, de la Misiunea Britanicã din București. În noiembrie 1957, într-o discuție avutã cu soțul ei, la restaurant, a spus acestuia cã atunci când i se va ivi ocazia de a pleca pentru prima oarã din RSR, va rãmâne în strãinãtate… Despre soțul ei se cunoaște cã a fost procuror și moșier, posesor a peste 1000 de ha…”.
Despre Zenaida Palli, o cunoscutã artistã liricã româncã, ofițerul de securitate care fãcuse verificãrile pe teren scria: “Sus-numita, în anul 1954, era cunoscutã cu manifestãri dușmãnoase la adresa URSS. În prezent, trãiește în concubinaj cu numitul Garbis Zibian”.
În cazul violonistului Ion Voicu, care era și membru al PCR, un zelos ofițer de securitate menționase: “…s-a recãsãtorit cu actuala soție Crețu Maria Magdalena, un element ușuratic ce provine dintr-o familie de exploatatori”.
Laurențiu Profeta, “un element oportunist”
Chiar și cei care acceptaserã noul regim și se încadraserã în PCR fãceau obiectul verificãrilor periodice, fie atunci când urmau sã fie promovați, fie când solicitau o vizã pentru o excursie în strãinãtate, vize care oricum se acordau foarte greu sau în schimbul unor servicii. “Este un element oportunist. În 1958, a refuzat sã fie ales în biroul organizației de bazã, sub pretextul cã timpul pierdut pentru munca de partid nu-i aduce bani…Are doi veri fugiți, unul în Franța, și altul în Israel. Mai are un unchi al soției în Israel, iar în Elveția o mãtușã…”.
În dosarul marelui istoric Ștefan Pascu era menționat și chiar subliniat, un “pãcat” fundamental. “În 1944, s-a înscris în P.N.Å¢. și a fost organizatorul gãrzilor Maniu din Sibiu. În 1945 s-a înscris în P.S.D. Cluj, fiind secretar general al acestui partid, unde a desfãșurat activitate contra PCR…”. În concepția noului regim, afacerile erau un alt pãcat fundamental. Pe Nicolae Herlea, îl urmãrea trecutul tatãlui. În dosarul marelui artist liric se menționa sec: “…Tatãl sãu s-a ocupat de comercializarea cerealelor, o perioadã de timp, în Piața Obor, iar în 1953 fãcea afaceri cu piese auto, având, în tovãrãșie cu un alt cetãțean, un autoturism de piațã…”. Din aceste amãnunte, ca și din altele, descoperim o instituție bârfitoare care uitându-se la vecinii de mahala prin “crãpãturile gardului”, cautã în mizeriile vieții cotidiene. Doar cã Securitatea nu spunea în gura mare ceea ce afla. Contabiliza totul în dosare bine pãstrate în arhive. Pentru orice eventualitate…
Nicolae BALINT



