Alarmã, cad podurile!

Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC)

trage semnalul de alarmã: podurile rutiere

și feroviare reprezintã pericole ascunse. Rezultatele controalelor efectuate în acest an sunt cutremurãtoare: obiectivele sunt degradate și au durata de exploatare depãșitã. “Se impune imediat realizarea lucrãrilor necesare punerii

în siguranțã a podurilor”, este concluzia analizei efectuate de ISC.

La milocul lunii octombrie, Inspectoratul de Stat în Construcții a organizat dezbaterea-analizã cu tema “Starea tehnicã a podurilor din România – realitate, concluzii, acțiuni”, la care au participat reprezentanți ai instituțiilor implicate în proiectarea și administrarea podurilor.

În final, ISC a atras atenția cã acesta a fost un “semnal de alarmã” prin care sã fie adusã în fața factorilor implicați importanța problemei siguranței, în condițiile în care Inspectoratul, ca organism de control al statului, nu are pârghiile rezolvãrii ei. În pregãtirea analizei, prin reprezentanții sãi în teritoriu, ISC a efectuat, în acest an, controale tematice privind starea tehnicã a podurilor rutiere și a podurilor de cale feratã.

Statisticã neagrã

Prin controale și inspecții tematice, au fost verificate 6.023 poduri rutiere, din care 963 au fost identificate cu deficiențe majore. În ceea ce privește starea tehnicã a podurilor existente pe rețeaua de cãi ferate din România, au fost verificate 2.797, din care 1.271 au durata de exploatare depãșitã. În plus, 40 la sutã din numãrul podurilor existente pe rețeaua de cãi ferate sunt degradate. Verificarea situației podurilor expertizate în perioada 2002-2004 a condus la concluzia cã dintr-un numãr de 163 poduri, s-a intervenit, pe baza soluției date de expert, doar la un numãr de 35 de poduri. 40 la sutã din podurile verificate au fost identificate cu o serie de degradãri, care netratate în regim de urgențã, pot evolua, ducând la înrãutãțirea stãrii tehnice a podurilor.

Aceleași deficiențe

Dintre deficiențele cu grad mare de repetabilitate, sunt menționate suprastructuri care prezintã segregãri, exfolieri, coroziuni ale betonului sau ale elementelor metalice, fisuri – care netratate în regim de urgențã devin cauze ale apariției fenomenului de colaps; infrastructuri la care s-au identificat crãpãturi cauzate de lipsa amenajãrii albiei în zona podului; albii la care nu s-au executat lucrãri de regularizare; cãi ale podului cu denivelãri și gropi cu hidroizolații îmbãtrânite, care conduc la infiltrații; parapeți deteriorați sau care lipsesc.

Mai mult, realizarea activitãții de urmãrire a comportãrii în exploatare a podurilor a fost apreciatã ca incompletã. La acest capitol, s-a constatat cã nu se programeazã și nu se executã lucrãrile de întreținere și reparații ale podurilor și ale cursurilor de ape traversate de acestea, lipsa cãrților tehnice ale podurilor, și cã nu se completeazã Jurnalul evenimentelor (existând doar o anexã la fișa podului, în care se consemneazã constatãrile și mãsurile luate).

Mãsuri dispuse

În urma controalelor efectuate, s-au dispus mãsuri de eliminare și / sau remediere a defectelor constatate, urmând ca responsabilii din inspectoratele județene în construcții sã verifice în timp realizarea acestora. Astfel au fost dispuse, pentru obiectivele controlate expertizarea tehnicã, restricționarea circulației, limitarea vitezei de circulație pe pod, închiderea balastierelor care prin exploatare influențeazã infrastructura podului și decolmatarea albiilor.

Deoarece s-a constatat cã expertizele tehnice realizate de cãtre experții tehnici atestați sunt întocmite sumar, va fi elaborat un normativ / ghid privind modul de întocmire a expertizelor tehnice și cadrul conținut al acestora, specific lucrãrilor de drumuri, poduri și cãi ferate. ISC a recomandat, de asemenea, realizarea imediatã a lucrãrilor necesare punerii în siguranțã a podurilor. Pentru eficiențã, ISC va solicita administratorilor sã prezinte programul de intervenție asupra podurilor care prezintã degradãri.

Impact în județe

Oficialii ISC susțin cã inspecțiile tematice s-au desfãșurat în toatã țara. În județul Hunedoara, unde existã 497 de poduri (300 pe drumurile județene și naționale, 197 de cale feratã), au fost verificate 351. “În județ încã mai existã poduri construite de cãtre austro-ungari, deci foarte vechi, care au depãșit durata normatã de funcționare”, a declarat Mihai Șahiu, inspector-șef în cadrul Inspectoratului în Construcții Hunedoara. Starea lor este urmãritã periodic, pentru cã “structura lor a fost gânditã pentru un anume gabarit și având în calcul un trafic nu atât de intens pe cât este în ziua de azi”, a mai precizat Șahiu.

De lucrãrile de reparare și întreținere trebuie sã se ocupe administratorii podurilor, respectiv Administrația Drumurilor Naționale, Administrația Drumurilor Județene și Administrația Cãilor Ferate. Intervențiile sunt îngreunate însã de lipsa banilor.

Spre exemplu, în județul Hunedoara, s-a constatat cã 36 de poduri de cale feratã au depãșit perioada de exploatare, iar nouã poduri existente pe drumurile naționale și județene au degradãri grave.

Doar douã poduri feroviare au avut parte de lucrãri de reparații, unul în 1997, iar altul în 2005. Cinci poduri rutiere necesitã în prezent expertizare, pentru cã au suferit în timp alte deficiențe decât cele reparate odatã. “Zece dintre podurile verificate (douã de cale feratã, opt aflate pe drumurile județene și naționale) necesitã expertizare, iar, în unul din cazuri, aceasta trebuie realizatã în regim de urgențã (un pod aflat pe DN 66, construit în 1968)”, a concluzionat Mihai Șahiu.

Inspectorul adjunct al ISC Mureș, Petru Truțã, a declarat însã cã instituției pe care o reprezintã nu i-au fost cerute date privind starea podurilor din județul Mureș. “Nu am participat la aceastã dezbatere, a fost o ședințã a reprezentanților instituțiilor implicate în proiectarea și administrarea podurilor, nu ni s-au cerut date din județ”, ne-a declarat Petru Truțã.

Ionuț OPREA

Irina CHIROIU