Imperiul lui Copotoiu

Numele prof. dr. Constantin Copotoiu este omniprezent în sănătatea mureșeană * Totuși, calitățile de bun practician al chirurgiei au fost eclipsate de scandaluri * Renumitul profesor este acuzat că își urmărește mai mult interesele personale, instalându-și membrii familiei în locuri călduțe, promovând nepotismul * Păpușarul Copotoiu și-a păstrat în acest fel influența atât la Universitatea de Medicină și Farmacie, la Spitalul Județean, cât și la Colegiul Medicilor * Cercul de influență al lui Copotoiu înșiră nume importante, printre care și cel al ex-senatorului Ioan Nicolaescu * Tărășenia cu afaceristul versat Lucian Neagoș în vederea deschiderii primei clinici particulare a adus un nou scandal ce se leagă de numele Copotoiu

A deține controlul în sănătatea mureșeană, adică al unui centru universitar renumit și al unui Spital Clinic Județean de Urgență ce acoperă o zonă destul de vastă înseamnă influență, acces la miliarde de lei, adică un buget împărțit către secțiile spitalului direct de la Direcțiune. Constantin Copotoiu a reușit, prin funcțiile pe care le deține, să-și mențină influența în toate segmentele sănătății mureșene.

Rector la Universitatea de Medicină și Farmacie, președinte la Consiliului de Administrație al Spitalului Clinic Județean de Urgență Mureș, precum și al Colegiului Medicilor, doctorul Copotoiu și-a asigurat o influență, nu întotdeauna fastă, pentru instituțiile la care ține frâiele. Scandalurile de care numele profesorului nu este străin au adus o faimă nu tocmai măgulitoare, iar matrapazlâcurile cercului de influență al doctorului au fost larg contestate.

Amprenta unui mamut

Primul scandal de proporții în care numele lui Copotoiu a fost angrenat este unificarea celor două spitale: Spitalul Municipal și Spitalul Clinic Județean de Urgență Mureș, ceea ce a dus la formarea unui mamut cu 2.500 de paturi. Ideea unificării a fost promovată de un trio de interese: defunctul dr. Florin Butilcă, dr. Constantin Copotoiu și pe atunci senatorul Ioan Nicolaescu reușind să obțină în mare mare grabă semnătura ministrul Bartoș. Decizia a fost contestată la vremea respectivă, mai ales că lăsa municipiul fără un spital propriu și plasa patrimoniul unității spitalicești în grija județului.

În schimb, au fost aduse diferite motive puerile în sprijinul ideii de unificare, cum ar fi gruparea tuturor secțiilor sub acoperișul mare al Spitalului Județean, proiect ce nu s-a realizat nici până în acest moment. Decizia s-a dovedit a fi însă una păguboasă, iar cei care au avut de câștigat cu siguranță că nu au fost bolnavii. Spre exemplu, cazurile sociale (pentru care internarea costă extrem de mult) ce se internează în spitale universitare, care au un alt regim de tarifare, mult mai ridicat decât în cazul tarifelor practicate într-un spital municipal.

În al doilea rând, într-un mamut de 2.500 de paturi, urmărirea fondurilor este mult mai dificilă, iar actele contabile sunt mult mai greu de controlat. Interesant de menționat este că spitalul mamut primește un buget de miliarde de lei, ce este distribuit către secții de la direcțiune. Astfel s-a ajuns la anomalii în care secții precum ATI (condusă chiar de soția profesorului, Sanda Copotoiu) să primească un buget de 14 ori mai mare decât secția de Chirurgie plastică. La fel de contestată a fost și înlăturarea de către trioul care a pus bazele mamutului a directorilor de la Spitalul Municipal.

Fostul director al Spitalului Municipal, Grigore Dogaru, a fost înlăturat într-o manieră mai mult decât umilitoare și jenantă, întrucât nu făcea parte din planurile trioului. Doctorul Dogaru a fost demis din funcție după ce a primit o simplă înștiințare transmisă la direcțiune. Unificarea a dus și la reorganizarea mamutului format, prin modificarea numărului de paturi. Doar că reorganizarea s-a făcut haotic, fără a se ține cont de necesitățile reale ale fiecărei secții.

Concurs contestat

Abia s-a răcit scandalul unificării și numele profesorului Copotoiu este implicat într-un nou scandal, de data aceasta vizând alegerile pentru conducerea Spitalului Județean. În urma numirii în funcția de rector al Universității de Medicină și Farmacie, dr. Constantin Copotoiu a renunțat la conducerea Spitalului Clinic de Urgență Mureș.

Au urmat acuzațiile de nepotism la adresa lui Copotoiu, întrucât funcția rămasă vacantă era de fapt adjudecată finului său, Bogdan Păltineanu. Deși, inițial, atât Benedek Imre, cât și Grigore Dogaru sau Alexandru Boțianu și-au depus dosarele, ulterior, toți trei și-au retras dosarele, afirmând că jocurile sunt deja făcute. Ca o picanterie vă spunem că președintele comisiei de examinare era nimeni altul decât Constantin Copotoiu.

Un alt aspect asupra căruia planează suspiciuni este faptul că dosarul lui Păltineanu a fost acceptat deși nu îndeplinea condițiile cerute prin lege. Păltineanu nu avea nici un fel de experiență în domeniul conducerii manageriale a spitalului și, conform ordonanței MS 274/2004, o cerință esențială se referea la faptul că cel care candidează pentru conducerea spitalului să fie cadru didactic.

Numele actualului director al spitalului a fost legat și de societatea Palmedica, prin care s-au derulat niscaiva afaceri păguboase cu spitalul. Ulterior, Păltinean a renunțat la acționariatul societății, cu atât mai mult cu cât acesta viza deja postul de director de spital și l-ar fi pus într-o incompatibilitate crasă.

Tentaculele lui Copotoiu asupra spitalului mamut se traduc nu numai prin controlul asupra finului Păltineanu, la care se adaugă și funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Spitalului pe care profesorul o deține.

Scandalul a adus în prim plan și legătura lui Copotoiu cu directorul DSP, Klara Brânzaniuc. Cerințele prevăzute de lege pentru participarea la concursul pentru ocuparea postului de director general nu au fost făcute publice prin afișarea lor , ci au fost ținute în biroul lui Brânzaniuc.

Afaceri medicale private

Nu putem să ignorăm nici frecușurile de la nivelul rectoratului UMF. Un aspect interesant rămâne faptul că, în calitate de rector al UMF, Copotoiu și-a asigurat liniștea la conducerea spitalului. Oare câți medici îndrăznesc să se opună deciziilor lui Copotoiu, în condițiile în care aceștia sunt și conferențiari, iar profesorul le împarte leafa la universitate? O întrebare la care nu mulți medici ar răspunde cu fruntea sus. Tot în sfera UMF, de menționat ar mai fi și legătura lui Copotoiu cu ex-senatorul Ioan Nicolaescu. Cât timp acesta a fost bine înfipt în funcții, a avut grijă, printre altele, ca universitatea să-și primească avizele anunțând din timp eventualele controale.

Poate și din acest motiv Copotoiu a ținut ca Nicolaescu să mai primească un mandat de cancelar al UMF, deși vârsta acestuia nu-i mai permitea un nou mandat. Cu toate că funcția din Senat ar fi putut fi exploatată pentru interesele UMF, relațiile de colaborare cu universitățile din Franța s-au răcit. Mai menționăm și faptul că actuala componență a senatului UMF întrunește persoane aflate în pragul pensiei și că instituția are nevoie de un suflu tânăr, care întârzie să apară, mai ales din cauză că posturile sunt blocate de profesori matusalemici, dar bine înfipți în funcție.

Asta ca să nu mai menționăm faptul că alegerile pentru Consiliul Profesoral al Facultății de Medicină s-au desfășurat pe parcursul a două zile consecutiv, urna rămânând în incinta universității, ceea ce a atras suspiciuni asupra corectitudinii voturilor.

Conform Cartei Universității, în Consiliul Profesoral trebuie să intre doar cei care au obținut două treimi din voturi. Totuși, 11 profesori au fost acceptați fără a îndeplini aceste condiții. Situația s-a repetat și la Senat, numărătoarea voturilor fiind executată de persoane care, ulterior, au intrat în Senat (cum ar fi dr. Lucian Pușcașiu și dr. Florin Coroș). În aceste condiții, alegerile puteau fi declarate nule.

Pentru ca sfera de influență să fie completă, Copotoiu a candidat și a fost ales și președintele Colegiului Medicilor, iar funcția de purtător de cuvânt al instituției i-a revenit soției acestuia, astfel că nici o informație nu poate să treacă fără ca famiglia Copotoiu să nu știe.

Un duo de succes

Cel mai recent scandal în care este implicat și numele lui Copotoiu se leagă de deschiderea primei clinici particulare din Târgu Mureș, cu o investiție de peste un milion de euro. Partea proastă este faptul că pornind de la achiziționarea imobilului și până la cercurile de interese versate, clinica promite condiții de patru stele care miros a ilegalități. Astfel, prima clinică privată va demonstra că și din sănătate se pot porni afaceri profitabile, dacă cei implicați în acestea sunt nume influente în domeniul respectiv.

Modalitatea în care Copotoiu & company au intrat în posesia imobilului este ilegală, iar cercurile de influență se întind până la București. Afacerea a pornit în 2004, când Consiliul de Administrație al Spitalului Clinic Județean de Urgență Mureș (președintele CA fiind nimeni altul decât Copotoiu) hotărăște concesionarea unei clădiri dezafectate aflată în incinta curții Clinicii de ortopedie.

Mai exact, este vorba de imobilul ce găzduia arhiva spitalului. Prin hotărârea respectivă, CA și-a depășit atribuțiile, întrucât patrimoniul spitalului aparține Consiliului Județean, problema concesionării fiind de fapt în atribuțiile consilierilor și nicidecum a spitalului.

Pentru a mai drege din ilegalitate, președintele CA a semnat un act cu vicepreședintele CJ, Alexandru Frătean, prin care, teoretic, se obținea și girul CJ. Doar că, ceea ce s-a reușit este corectarea unei ilegalități cu o alta, întrucât semnătura vicepreședintelui nu reprezintă decât un alt fals, acesta neavând în atribuții concesionarea patrimoniilor ce aparțin CJ. Problema respectivă trebuia discutată în plenul CJ.

Duo de succes: Copotoiu & Neagoș

Concesionarea s-a făcut în favoarea doctorului devenit afacerist, Lucian Neagoș, cunoscut în mediul afacerilor mureșene, co-proprietar al magazinului Roșu și Negru din cartierul Cornișa, adresă pe care mai sunt trecute alte aproximativ zece firme conduse de acesta și partenerul de matrapazlâcuri, Ioan Ormenișan Bojan. Se pare că doctorul Neagoș va scoate la bătaie 1,5 miliarde de euro pentru dotarea clinicii private, ce va fi condusă de profesorul Copotoiu, cel puțin așa afirmă sursele noastre. Mult mai interesantă este relația dintre profesorul Copotoiu și Neagoș. Patronul de la Roșu și Negru este ginerele defunctului Mircea Birău, acesta fiind strâns legat la rândul lui de cercurile pesediste. Ca o paranteză, vă spunem că numele lui Mircea Birău a rămas în memoria orașului deși a făcut parte din vechea nomenclatură, datorită interesului pe care și l-a dat pentru dezvoltarea orașului. Birău a fost vicepreședinte al Comitetului Executiv al Consiliului Popular Mureș, consilier municipal PSM și director Holding SA. De asemenea, acesta era un bun prieten cu fostul vicepreșpedinte al CJ, Ioan Vasluianu și ex-senatorul Ioan Nicolaescu, de unde și-a asigurat și susținere din partea PSD. Nici legăturile profesorului Copotoiu cu filiera pesedistă nu sunt secrete. Revenind însă la ideea inițială, putem să spunem că Neagoș a devenit mult mai încrezător în afaceri, dar și în propria persoană de când s-a postat în rolul de ginere al lui Birău. Afacerile dintre Neagoș și Copotoiu continuă însă, mai ales că ginerele defunctului Birău este încă bine înfipt în cercurile de influență a PSD. Conform datelor pe care le deținem Neagoș ar fi obținut o parte din banii necesari deschiderii primei clinici private din Târgu Mureș prin fundația România Mileniului III, patronată de Dana Năstase, fundație prin care s-au derulat sume de mai multe zeci de miliarde de lei cu destinații mai mult sau mai puțin legale. Având în vedere această istorie a cuplului Copotoiu-Neagoș, prima clinică privată din municipiu ce promite să ofere condiții civilizate pacienților, are în spate afaceri murdare și ilegalități girate de persoane bine ancorate atât la conducerea județului cât și la București.

Edy MÄ‚rcuȘ