Lumea la extreme

Omenirea se îndreaptă într-o direcție periculoasă, dacă ar fi să dăm crezare experților ONU. Potrivit acestora, fluctuațiile demografice, hiperurbanizarea și lipsa surselor de apă vor fi principalele provocări cu care se va confrunta planeta în următorii 20 de ani. Prăpastia dintre bogați și săraci se va adânci, iar conflictele dintre marile puteri vor avea drept cauză controlul asupra rezervelor de hidrocarburi. Concluziile specialiștilor sunt sumbre – omenirea se înmulțește mai rapid decât o ține cureaua. Populația globului sporește cu 8.700 de persoane la fiecare oră, 146 pe minut și 2,5 indivizi pe secundă. Până în 2025, vom fi aproape 8,5 miliarde, față de 6,3 miliarde în prezent. Marea problemă o constituie faptul că, în timp ce populația țărilor în curs de dezvoltare crește rapid, cea a statelor dezvoltate scade accelerat. Peste 20 de ani, cel puțin 33 de țări vor fi substanțial mai reduse numeric decât azi, în topul statelor îmbătrânite figurând Germania, Japonia și Rusia. Astfel, datorită combinației dintre mortalitatea ridicată și rata scăzută a natalității, Rusia (144 de milioane de locuitori) se depopulează în ritmul de 2.225 de persoane zilnic și riscă să piardă 20 de milioane de oameni până în 2025 și 50 de milioane până în 2050. Pe de altă parte, în următoarele două decenii, țările în curs de dezvoltare vor cunoaște o explozie demografică. În 2025, populația Bangladeshului ar putea atinge 206 milioane, cea a Chinei 1.45 miliarde, India 1.37 miliarde, Indonezia 272 milioane, Nigeria 202 milioane și Pakistan 250 milioane. Opt țări – Bangladesh, China, India, Nigeria, Pakistan, Statele Unite, Etiopia și Republica Democrată Congo -, vor contribui cu un procent de 50 la sută la creșterea populației globului înregistrată până în 2050. Practic, 80 la sută din omenire va locui în țările în curs de dezvoltare, cu o populație foarte tânără, pe care economiile respective nu o vor putea susține. În opinia experților, reconcilierea tendințelor demografice opuse din țările dezvoltate și cele sărace va fi una din marile provocări ale deceniilor care vor veni.

Sardele însetate

O altă problemă uriașă este hiperurbanizarea. Dacă în 1800, doar trei la sută din populația globului trăia la orașe, în 2006, pentru prima dată în istorie, mai mult de jumătate din locuitorii planetei vor sta în centre urbane. În 2015, 21 de orașe vor avea peste 10 milioane de locuitori, pe primele trei poziții urmând să se situeze Tokyo (27.2 milioane), Dhaka (22.8 milioane) și Mumbai (22.6 milioane), iar până în 2025, aglomerările urbane vor reprezenta 60 la sută din totalul populației globului. Dezvoltarea haotică a suburbiilor, în care locuiește deja aproximativ o jumătate din populația marilor orașe, va amplifica efectele dezastrelor naturale și riscul producerii unor pandemii. Accesul la resursele de mâncare, apă și energie va deveni problematic, în condițiile în care, pentru a hrăni populația de peste opt miliarde estimată în 2025, lumea va trebui să-și dubleze producția de hrană. Cea mai presantă provocare în materie de resurse va fi însă lipsa apei. În prezent, 1,7 miliarde de persoane nu au apă potabilă, iar previziunile sunt pesimiste. În multe regiuni geografice, creșterea populației este însoțită de scăderea surselor de apă dulce, care constituie doar 2,5 la sută din volumul total de apă al planetei. Trei sferturi din apa potabilă este depozitată în calotele polare și se apreciază că una din sursele majore de conflict în următorii ani va fi încercarea de a controla polii Pământului.

Om bogat, lume săracă

Foamea de hidrocarburi va fi un factor suplimentar de discordie, deoarece peste 60 la sută din cererea de energie din perioada 2006-2030 va proveni din țările în curs de dezvoltare. Experții estimează o concentrare semnificativă a producției de petrol și gaze naturale în Golful Persic, principala piață de desfacere urmând să fie Asia. Nu în ultimul rând, mari bătăti de cap va da repartizarea inechitabilă a veniturilor generate de economia globală, care s-a dezvoltat vertiginos în ultimele trei decenii (produsul mondial brut din 2004 a fost de 55 de trilioane de dolari, de aproape cinci ori mai mult decât nivelul din 1975), și va continua să crească într-un ritm mediu anual de 3,6 la sută.

În prezent, bogăția cumulată a celor mai bogați 225 de oameni din lume este echivalentă cu veniturile combinate a 2, 7 miliarde de persoane aflate la polul sărăciei. 1,5 miliarde dintre acestea trăiesc cu doi dolari pe zi, iar 1, 2 miliarde cu un dolar zilnic sau chiar mai puțin. Cum experții apreciază că decalajul dintre bogații și săracii planetei se va adânci, nu e de mirare că toate prognozele arată că bătăliile viitorului se vor purta între cele două categorii.

Ioan BUTIURCÄ‚