Muncitori în Europa

Mirajul unui salariu lunar în jur de 1.000 de euro atrage la muncă tot mai mulți români în statele membre ale Uniunii Europene. Pentru conaționalii noștri, statutul de muncitor este, în general, unul temporar și se aplică la domenii care nu solicită “calificări înalte”. Din restrânsa listă de opțiuni, principalele domenii în care românii pot munci în Europa sunt agricultura și construcțiile.

De trei ani, la nivel național, a fost înființat Oficiul pentru Migrația Forței de Muncă (OMFM), instituție prin care peste 65.000 de români au plecat cu contract de muncă într-o țară străină. Deocamdată, la nivel județean, informațiile despre locurile de muncă în UE sunt lacunare, iar reprezentanții agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă ridică din umeri când sunt interpelați pe această temă. “Ar fi o bombă de presă să putem afla ce va cere UE de la români în acest domeniu. Deocamdată, la nivel județean au venit numai norme de reglementare a modului de lucru”, spune Ovidiu Ogrean, purtător de cuvânt al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Sibiu.

Tineretul migrator

Firmele de plasare a forței de muncă în străinătate sunt asaltate de cereri venite din partea tinerilor. “Zilnic vin la noi zeci de tineri, din tot județul, pentru a cere un loc de muncă în străinătate. Foști studenți sau absolvenți de liceu vor să plece oriunde, numai să muncească în Europa”, spune Liana Balteș, reprezentant al unei societăți de plasare a forței de muncă.

De altfel, dorința tinerilor de a munci în afara țării poate fi remarcată cu prilejul oricărei acțiuni de selecție de forță de muncă. Spre exemplu, anul trecut, în județul Hunedoara au avut loc trei acțiuni de selectare a dosarelor persoanelor care caută un loc de muncă în străinătate, în Germania și Spania. “S-au prezentat 970 de persoane, fiind preluate un număr total de 715 dosare, care îndeplineau cerințele pentru înscrierea în baza de date a Oficiului pentru Migrația Forței de Muncă București. Aceste persoane urmează a fi contactate pentru a participa la interviuri cu angajatorii străini. Dintre persoanele ale căror dosare au fost preluate, 58,9 la sută au fost bărbați, iar 41,1 la sută femei”, se arată într-un comunicat al AJOFM Hunedoara.

Persoanele cu vârsta cuprinsă între 18-25 de ani reprezintă 21 la sută din totalul celor selectați, iar cele cu vârsta cuprinsă între 36-45 de ani, 28 la sută din total. În funcție de țara în care au optat să lucreze, 98 la sută dintre persoane au ales Spania. Dintre persoanele selectate pentru un loc de muncă în Spania, cele mai multe solicitări – 616 – au fost în domeniul agricol, reprezentând 87 la sută din total.

De la agricultori la informaticieni

Operatorii de pe piața forței de muncă și-au făcut deja o imagine asupra forței de muncă ce se cere în străinătate. “Așteptările firmelor din străinătate față de români nu sunt atât de mari, în sensul că forța de muncă cu pregătire serioasă este foarte rar cerută. Am văzut la OMFM că abia au scos la selecție câteva posturi de informaticieni. În rest – pălmași, mai ales în agricultură și construcții”, spune Liana Balteș, specialistă în domeniu.

Conform datelor primite de-a lungul anului 2005 de la plasatori, românii muncesc peste hotare, cu contracte de muncă obținute din România, în agricultură, construcții, sănătate (ca asitente personale) și în domeniul hotelier.

Arbeit macht frei!

Sibienii care pleacă peste hotare pentru a munci au în vizor în special Germania. Plasatorii de forță de muncă pun această tendință (în scădere) pe seama legăturii tradiționale a sașilor cu Sibiul. Dacă în 2004, numărul sibienilor plecați oficial cu contracte de muncă în UE era de aproximativ 1.000, în anul 2005, numărul celor plecați aproape s-a dublat. Conform datelor Oficiului pentru Migrația Forței de Muncă, sibienii au ales Germania și datorită faptului că mulți dintre ei cunosc limba germană, fapt ce a făcut ca județul să fie fruntaș la acest capitol. Sibienii care au plecat cu acte în regulă pentru a munci în Germania au câștigat cel mult 1.500 de euro pe lună.

Șomeri în Europa

Agențiile județene de ocupare a forței de muncă din Sibiu, Hunedoara și Mureș sunt în proces de aliniere la cerințele legislative ale UE. Datele primite orientativ la AJOFM Sibiu sunt grăitoare în cazul șomerilor. “Nu putem spune că există un șomer european. Există doar niște limite legislative, între care fiecare stat își adaptează procedurile”, spune Ovidiu Ogrean, purtător de cuvânt al AJOFM Sibiu. Acest lucru oferă, oarecum, un profil al șomerului din România viitorului, integrată în UE.

În majoritatea cazurilor, statele membre utilizează un dublu sistem de protecție pentru cazurile de șomaj: un sistem de asigurări finanțat din contribuții, bazat pe vechimea în muncă și pe veniturile anterioare, și unul finanțat, de obicei, de la bugetul național și bazat pe testarea mijloacelor. Cu câteva excepții, tendința actuală este de a se reduce nivelul ajutoarelor de șomaj și/sau de a se scurta perioada de acordare a acestora, combinată cu o accentuare a obligației de a căuta un loc de muncă.

În Austria, perioada de acordare a ajutorului de șomaj pornește de la cinci luni și ajunge până la șapte luni și două săptămâni, dacă persoana respectivă a fost încadrată pe parcursul a trei din ultimii cinci ani.

Perioada de acordare a indemnizației de șomaj în Belgia este, în general, nelimitată, excepțiile având parte de calcule complicate. Valoarea alocației se calculează pe baza salariului de referință din Belgia, plafonat la aproximativ 1.400 de euro. Din această sumă, între 42 și 60 la sută merge în buzunarul șomerilor.

Danemarca este o altă țară unde este “rentabil” să fii șomer, având în vedere că valoarea alocației este de 90 la sută din salariul de referință, calculat în ultimele 12 luni înaintea intrării în șomaj, dar plafonat la 430 de euro pe săptămână.

Patru miliarde de euro

La nivel național, prin intermediul sistemului bancar, românii plecați în străinătate au trimis înapoi în țară aproximativ trei miliarde de euro, susțin reprezentanții Băncii Naționale a României. Într-un interviu televizat, fostul președinte al României, Emil Constantinescu, a declarat că sumele aduse prin alte metode decât cele bancare se învârt în jurul a un miliard de euro. Prin urmare, suma totală introdusă în țară de romînii plecați la muncă în străinătate se cifrează la patru miliarde de euro.

Lipsa informației

Plasarea forței de muncă de către firme specializate este o practică relativ recentă. Prin urmare, și informațiile referitoare la acest domeniu sunt încă lacunare. Spre exemplu, în județul Hunedoara nu există nici o statistică privitoare la locuitorii județului plecați, cu acte în regulă, la muncă în străinătate. AJOFM se ocupă doar de plasarea forței de muncă în țară. După cum se pare, alte date cu privire hunedorenii care muncesc legal în străinătate nu există.

Nici Direcția Județeană de Statistică Hunedoara nu deține, conform declarației directorului Traian Laslău, astfel de informații. “Nu avem asemenea statistici, pentru că nu ne-au fost solicitate niciodată”. Nici la Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor Simple Hunedoara, unde am solicitat o evidență cu privire la cetățenii din județul Hunedoara care și-au stabilit domiciliul în străinătate în 2005 (una dintre condițiile pentru a putea avea un domiciliu stabil în străinătate fiind un loc de muncă), nu există o astfel de evidență.

Cât câștigi în Europa?

Ungaria 500-800 euro/lună

Luxemburg 1.500-2000 euro/lună

Spania 750 – 1.500 euro/lună

Germania 800 – 1.500 euro/lună

Italia 650-1.700 euro/lună

Hannelore STÄ‚NÄ‚ȘEL

Traian DELEANU