Wintershall, curtezanul ROMGAZ

Wintershall țintește mai departe decât controlul

importurilor de gaze naturale din Rusia pentru România * Implicată la Sighișoara (jud. Mureș), în producerea de gaze, compania germană, membră a concernului multinațional BASF, și-a manifestat interesul pentru achiziționarea pachetului majoritar al ROMGAZ Mediaș * Wintershall este prezentă în țara noastră printr-o rețea controlată și de către Gazprom: WIEE, WIROM.

Ministrul Economiei și Comerțului, Ioan Codruț Șereș, a ieșit plin de vânătăi din bătălia mediatică pe marginea contractului de import al gazelor. Dar într-un târyziu, După o săptămână fierbinte de analize, comentarii și anchete, s-a așternut și liniștea asupra acestei probleme spinoase. Nu mai contează dacă plătim cel mai mare preț din Europa, și nici cine a încheiat contractele. Nu mai contează care sunt comisioanele și nici dacă în păienjenișul de firme creat de BASF și Gazprom sunt prezenți și cetățeni români, foști miniștri, oameni de afaceri din domeniul gazelor etc. După o săptămână de război cu Șereș, Wintershall Erdgas Handelshaus Zug AG (WIEE) și Gazprom ne-am repezit să desființăm corupția, reprezentată de Adrian Năstase, George Copos sau Cornelia Cazacu. Problema gazului importat e prea complicată și depășește firavele granițe naționale, cocoșate de invizibile rețele și bariere economice.

Cu toate acestea, considerăm că problematica gazului nu a fost încă epuizată, atâta timp cât relațiile comerciale cu societăți românești ale companiilor care dictează în gazul mondial continuă să se dezvolte, și atâta timp cât intenția colosului ruso-german de a-și subordona energetic întreaga Europă este evidentă. Nu avem nici o șansă să ne împotrivim tăvălugului ruso-german, în actualele condiții: cele două companii de distribuție gaze – Distrigaz Nord SA și Distrigaz Sud SA, îi au ca proprietari pe Ruhrgas și Gaz de France, care sunt parteneri ai Gazprom și BASF, atât în România cât și în Europa, iar ROMGAZ urmează să se privatizeze probabil tot în favoarea unuia dintre cei doi poli de putere.

Wintershall vrea ROMGAZ

Importul de gaze naturale din Rusia la un tarif considerat exagerat de mare, 285 de dolari/1000 mc (inclusiv comisioanele grase plătite intermediarilor), a adus în discuție și mult vehiculata privatizare a ROMGAZ SA Mediaș, singura companie de stat producătoare de gaze din țara noastră. Cu toate că încă nici nu s-a dat startul în competiția pentru acțiunile ROMGAZ, societatea este curtată de către marile concerne multinaționale din domeniul energetic. Intenția de privatizare este contestată, printre alții, de Asociația Oamenilor de Afaceri din România, dar și de asociația patronală a firmelor din gaz.

Una dintre companiile cele mai interesate (care ne interesează și pe noi în circumstanțele date) de achiziționarea pachetului majoritar al ROMGAZ este Wintershall AG, cea mai puternică companie nemțească în domeniul gazelor naturale. De altfel, ROMGAZ a dezvoltat, de-a lungul anilor, parteneriate numeroase cu Wintershall, dar și cu subsidiare ale acesteia, care activează pe teritoriul României.

Încă din 1994, ROMGAZ era acționar al Wirom GAS, alături de WIEE Elveția, societatea deținută fiind axată pe importurile de gaze din Rusia. Într-un ordin al Ministerului Industriilor nr. 1558/1994, se stipula că gazele naturale necesare consumatorilor casnici și celor prioritari vor fi asigurate din importurile făcute de Wirom. Între timp, plaja intermediarilor pentru România, afiliați Wintershall și BASF, s-a diversificat, apărând, așa cum vom arăta în cele ce urmerază, WIEE și WIEE România. Între timp, ROMGAZ a ieșit din afacerea WIROM, dar a legat alte relații comerciale cu WIEE, cu care a semnat un contract, până în 2012, de furnizare a gazelor naturale din Rusia. Cu Wintershall, și-a menținut parteneriatul în domeniul prospecțiunilor de noi câmpuri gazeifere.

De altfel, ROMGAZ este partener în cote egale cu Wintershall la sonda de la Sighișoara, Wintershall fiind prima companie străină acceptată să foreze și să exploateze gaz în România. Ceea ce deschide un alt subiect: mult comentata producție internă de gaze naturale, de 60-65%. Din rezervele României, mai mult de jumătate sunt extrase de către companii străine, printre care se numără Wintershall sau OMV, cel mai important producător din România. ROMGAZ mai colaborează cu Wintershall la construirea unei rețele de transport al gazelor naturale, care va conecta sistemul național cu cel al Ucrainei, în zona Siret. În ceea ce privește această investiție, nu se știe dacă a fost organizată vreo licitație pentru încredințarea contractului sau care vor fi costurile. Dacă am văzut ce ne leagă de Wintershall și cum își exercită nemții influența în gazul românesc, vom analiza mai jos legăturile române cu GAZPROM, în coparticipație cu Wintershall.

GAZPROM taxează de două ori

Potrivit unei informări din partea ministrului Economiei și a oficialilor WIEE, din 1993 România nu mai are acces la negocieri directe, pentru contractarea necesarului de 7 miliarde mc gaze naturale, în completarea consumului intern, până la 18 miliarde mc. WIEE, firmă localizată în Elveția, la Zug, este proprietatea WIEH Berlin. Cea de-a doua firmă a rezultat din parteneriatul (demarat în 1990) dintre Wintershall AG Germania, deținută 100% de concernul energetic BASF, și GAZPROM, Rusia, cel mai mare colos în domeniul resurselor energetice din Europa. WIEE a fost creată cu scopul de a furniza gaze naturale din Rusia, către țărilor sud-est europene, și de a realiza investițiile aferente în țările respective. Timp de 12 ani, WIEE a furnizat peste 43 de miliarde de metri cubi de gaze naturale în România, ceea ce a acoperit în proporție de circa 65% necesarul pentru consumul intern. Cine a furnizat diferența de gaze naturale de import rămâne o nebuloasă. Dacă ar fi să dăm crezare declarațiilor oficiale ale reprezentantului MEC, doar WIEE a negociat cu GAZPROM, iar concernul rusesc este singurul furnizor de gaze al României. Ceea ce ne deschide drumul spre o altă investigație, dar într-un număr viitor: IMEX Oil Ltd. Este doar o verigă. Nemțească.

Multă vreme ne-am întrebat de ce are nevoie GAZPROM să negocieze prin intermediari cu companiile cumpărătoare de gaz? S-a speculat foarte mult pe marginea necesității GAZPROM, de a controla întreg volumul de gaze naturale livrat în afara granițelor. Totuși, luând în considerare un alt aspect, și anume că intermediarii sunt, de fapt, ramuri ale GAZPROM, interesul concernului rusesc nu este strict de a controla livrările de gaze, ci și de a participa la profiturile obținute de companiile de intermediere, din comisionarea la sânge a contractelor. Pe lângă banii pe care îi încasează drept contravaloare la facturile pentru gazul vândut, GAZPROM face bani și din comisionare. Dublă taxare. De două ori profit.

WIEH, WIEE sau WIEE România

Acesta a fost cu siguranță unul din motivele pentru care GAZPROM a acceptat parteneriatul cu concernul BASF, prin Wintershall. Așa a apărut, în primă fază, WIEH Berlin, creație în cote egale a GAZPROM și Wintershall AG. Apoi, din 1993, WIEE, companie cu sediul în Elveția, țară a bancherilor, extrem de flexibilă în ceea ce privește regimul fiscal, a atacat Europa de Sud – Est. În prezent, după ce piața românească de gaze naturale a trecut prin ample procese de restructurare (investiții în infrastructură, câmpuri de prospecțiune, dezvoltarea capacităților de înmagazinare etc., dar și trecerea de la o piață de monopol la una concurențială, prin liberalizare), WIEE derulează afaceri mai mult cu clienți mai mari, ca Termoelectrica, Electrocentrale București, Distrigaz Nord și Distrigaz Sud. WIEE a anunțat, de asemenea, că “Romgaz a devenit recent un client strategic al său”. Dar WIEE nu a mai fost suficientă. Pentru a nu pierde clienții de o mai mică anvergură, din 2000, pe teritoriul României activează WIEE România SRL, societate deținută de WIEE Elveția și administrată de către Christian Horsch. WIEE România, conform datelor depuse la Direcția Generală a Finanțelor Publice București, are exact același profil de activitate ca și compania mamă, și anume comerțul cu ridicata al combustibililor. WIEE România și-a început activitatea comercială în România, cu vânzări de gaze naturale din producție internă. De atunci, societatea și-a extins activitatea incluzând comercializarea gazelor naturale, înmagazinarea acestora și dezvoltarea de proiecte. De altfel, dezvoltarea afacerilor se reflectă în bilanțurile depuse la DGFP. Dacă în 2003, WIEE România raporta o cifră de afaceri de 250 de milioane de lei, în 2004 saltul este evident, afacerile derulate cifrându-se la 45 de miliarde de lei. Cu toate acestea, momentan, WIEE nu pare să aibă forța financiară de a susține din resurse proprii cel puțin două din planurile de dezvoltare cu care se laudă: înmagazinarea și dezvoltarea de proiecte. Dar anul 2006 poate să aducă surprize.

WIEE România nu este singura interpusă a blocului energetic BASF – GAZPROM în România. WIROM GAS S.A., în care WIEE deține 51, iar Distrigaz Sud aproape 49% restul fiind cote insignifiante ale TRANSGAZ, Romexterra Bank, (WIROM), a obținut licențele de distribuție de gaze pentru orașele românești Turnu Măgurele, Alexandria, Oltenița și Giurgiu. WIEE analizează împreună cu societatea Transgaz S.A. din Romania, Bulgargaz și Naftogaz din Ucraina proiecte internaționale de rețele de conducte transfrontaliere, ceea ce ridică mari semne de întrebare cu privire la viabilitatea proiectului NABUCCO.

Dar aceasta este doar o mică parte din rețeaua de companii care ne ajută să avem unul dintre cele mai înrobitoare prețuri la gaze naturale. Povestea este abia la început. Mai ales că nu se întrevede posibilitatea ca BASF sau GAZPROM, creatoare a sute de firme în întreaga lume, să se oprească din expansiunea lor mondială.

Ligia VORO