Căutăm oameni pentru integrare

În pragul preconizatei integrări, nu prea are cine ne integra. În anul care urmează, administrațiile locale vor trebui să tragă din greu pentru a găsi oameni, funcții și bani pentru integrarea efectivă a României – crearea de proiecte, monitorizarea și implementarea acestora. Tabelele cu propunerile din teritoriu către Guvern au fost întocmite încă din 2004. Până acum, însă, nu a apărut nici un semnal cum că s-ar da “liber” la angajări.

După integrarea României în structurile Uniunii Europene, controlul programelor ce se vor derula în țară va ține exclusiv de români. Cu alte cuvinte, prefecturile, primăriile, consiliile județene vor trebui să aibă angajați care se pricep la implementarea și monitoriozarea folosirii fondurilor europene, ce vor cădea cu “nemiluita” peste fiecare județ din țară.

“Ministerul Integrării și cel al Finanțelor ne-a solicitat o bază de date în vederea creării unei reletive organigrame. Acest lucru s-a întâmplat în vara lui 2004. Deocamdată, nu s-a luat nici o hotărâre. Urmează ca în acest an să fie definitivate la nivel central aceste organigrame. Dacă va fi urmat modelul din Franța sau Irlanda, atunci implementarea și monitorizarea proiectelor din fonduri europene va reveni prefecturilor”, spune Aurel Maxim, șeful Departamentului Integrare Europeană din cadrul Prefecturii Sibiu.

Din datele remise, până acum, de Ministerul Finanțelor, reiese că specialiștii “căutați” vor trebui să aibă pregătire tehnică, juridică și economică.

Cinci persoane pentru Sibiu

Deocamdată, la nivelul județului Sibiu, pentru “trebile” legate de integrare există un grup de lucru format din angajați ai Consiliului Județean și ai Prefecturii – aproximativ cinci persoane. După cum susține Aurel Maxim, și primăriile importante ale județului au desemnat câte o persoană, care să preia o parte din sarcini. Toată lumea stă acum cu ochii pe modificarea statutului funcționarului public, a Legii administrației locale și a HG 1.884 – care reglementrează activitatea angajaților Prefecturii -, pentru a regăsi în noile organigrame și posturile ce privesc procesul de integrare în UE. “Noile acte normative așteptate vor arăta cine vor fi persoanele care se vor ocupa de monitorizare și integrare. La sfârșitul anului trecut, Guvernul a aprobat Programul Operațional Național, în urma căruia vor trebui reglementate și asptectele puse în discuție de dumneavoastră”, adaugă Aurel Maxim.

La primării, după pricepere

În cadrul primăriilor din județul Sibiu, fiecare primar a acționat după cum a crezut de cuviință. “Eu am dat atribuțiuni în ce privește problemele legate de integrare persoanei care se ocupă și de informatică. În rest, în ce privește redactarea proiectelor, avem un contract semnat cu o firmă, care ni le redactează. Să specializăm noi oameni aici este deocamdată prea scump pentru bugetul nostru. Încă nu am fost contactați de Guvern pentru a ni se cere părerea în vederea unei noi organigrame”, spune Marius Crucean, primarul orașului Agnita. În mod similar, la Primăria din Sibiu și cea din Miercurea Sibiului, o persoană deja angajată a primit atribuțiuni legate de integrare.

La sate, problema este mai delicată. “Păi, de problemele legate de integrare cine să se ocupe? Eu mă ocup, nu am delegat pe nimeni, nu avem noi fonduri pentru a angaja vreo persoană. Și de proiectul SAPARD, pentru introducerea apei curente în sat, tot eu m-am ocupat”, declară Ioan Seuchea, primarul din Cristian.

Europa, cu ochii pe noi

Conform unui studiu al Institutului European pentru România, publicat anul trecut, reprezentanții UE nu sunt tocmai mulțumiți de felul în care au fost cheltuiți până acum banii proveniți prin diferite fonduri structurale. Conform oficialilor europeni, prin programele SAPARD, PHARE și ISPA nu au fost absorbite nici jumătate din fondurile puse la dispoziție. În plus, scan-dalurile le-gate de cheltuirea banilor europeni ridică serioase semne de întrebare cu privire la capacitatea “specialiștilor” români de a valorifica fondurile comunitare.

Mult de lucru

Conform Programului Operațional Regional al Regiunii 7 Centru – care include și județele Sibiu și Mureș – obiectivele strategice, ce necesită oameni, cuprind aproape toate domeniile social-economice. Unul din sectoarele care vor cere mână de lucru se referă la pachetul de programe privind îmbunătățirea infrastructurii publice regionale și locale, cu accent asupra rețelei de transporturi. În plus, viitorii “integratori” vor avea de-a face cu implementarea și monitorizarea investițiilor în sănătate. Pe primele locuri la această categorie se află îmbunătățirea sistemului primar de îngrijire și sporirea calității serviciilor medicale publice.

Investițiile anunțate pentru perioada imediat următoare vizează și educația, infrastructura de afaceri și sprijinirea economiilor locale și regionale, prin sprijinirea afacerilor locale și a inovării la nivel regional. Nu în ultimul rând, administrația locală la nivel județean va trebui să aibă și oameni pregătiți pentru a contribui la dezvoltarea turismului local și regional.

Specializare la Bruxelles

La sfârșitul anului trecut, Consiliul Județean Sibiu a demarat un proiect de instruire a funcționarilor din cadrul instituției, în vederea integrării în UE. În cadrul respectivului proiect, mai mulți funcționari sibieni vor pleca la Bruxelles, pentru șase luni, pentru a participa la Programul de informare și formare europeană. Participanții la program vor învăța care sunt instituțiile UE și modul de funcționare al acestora, pentru ca, în momentul aderării, colaborarea și interconectarea la sistem să funcționeze cât mai bine.Volumul cheltuielilor aferente acestor specializări este de peste 23.000 de euro: 8.400 de euro sunt destinați cazării, 12.600 – pentru diurnă și 2.400 de euro, pentru transport.

Miliarde de euro

Conform statisticilor întocmite de Institutul European pentru România, țara noastră va primi, în primii trei ani de la integrare, aproximativ 8,9 miliarde de euro din alocațiile bugetare. Banii vor fi alocați în special agriculturii și dezvoltării. Cu toate acestea, sumele care vor fi cheltuite în județele României sunt mult mai mari: numai pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, în 2008-2015, vor fi cheltuite 10,6 miliarde de euro. Totodată, investițiile pentru implementarea acquis-ului privind mediul au fost calculate la 29,5 miliarde de euro pentru perioada 2004-2021.

Traian DELEANU