Curtea de Conturi, execuție cu repetiție

Dacă banul este ochiul dracului, atunci o bună parte dintre faraonii care administrează bugetul sunt ochelarii prin care dracul supraveghează felul în care se scurge banul public în conturi clientelare. Până acum, Camerele de Conturi din Hunedoara, Mureș și Sibiu au avut de lucru la greu cu bugetarii lacomi și necinstiți. În special primari și viceprimari de la orașe și sate. Însă, după ce le-au fost luate instanțele și procurorii, era de așteptat ca pungășiile să fie mai greu de dovedit.

Anul trecut, la inițiativa a șapte deputați, dintre care unul mureșean, actualul ministru al Sănătății, deputatul liberal Eugen Nicolăescu, dar și a liberalului hunedorean Dan Radu Rușanu, Camera Deputaților adopta Legea nr. 618/2005, prin care Curții de Conturi i se fură atribuțiile de control, rămânând doar cu cele de audit, după cum funcționează și instituțiile similare din Uniunea Europeană. Argumentele consemnate în expunerea de motive la proiectul de lege înaintat deputaților se referă la nevoia de a ne alinia la practica europeană în domeniu, cu toate că este vizibilă din lecturarea proiectului intenția de a-l îndepărta din fruntea Curții de Conturi pe Dan Drosu Șaguna, prin inserarea prevederii că președintele CC trebuie să aibă pregătire de economist, Șaguna având doar studii juridice, dar și intențiile de a limita influența CC, o instituție “nesupusă” comenzilor politice prin restrângerea atribuțiilor, dar și prin incertitudinea privind instituțiile care vor prelua atribuțiile de control ale CC.

De altfel, lovitura liberalilor vine să “încununeze” un șir lung de acte normative care au amputat principalele competențe ale Curții de Conturi. Astfel, după intervenția brutală a Guvernului Ciorbea din 1999, când CC a fost văduvită de atribuțiile de a verifica și societățile cu capital privat care erau în relații contractuale cu instituții publice, companii sau regii autonome de stat, respectiv cea a cabinetului Năstase, prin care Curții i s-au retras competențele jurisdicționale, judecătorii și procurorii financiari fiind transferați la instanțele de drept comun, propunerea prezentă, cu tot caracterul său european, pare extrem de inoportună într-o administrație publică a cărei trăsătură forte nu este nicidecum disciplina financiară.

Ghimpele Curtea de Conturi

Directorul Camerei de Conturi Mureș, Viorel Nuț Florea, a recunoscut că modificarea survine “ca urmare a cerințelor Uniunii Europene și alinierii la standardele Curților europene, SAI-urilor (instituții supreme de audit), astfel încât se schimbă ponderea în care activitatea Curții va însemna auditurile financiare, respectiv auditurile de performanță, reducându-se proporțional ponderea controlului financiar”. Cu toate că directorul Camerei de Conturi mureșene nu a negat necesitatea de a implementa acquis-ul comunitar și referitor la această instituție, el și-a exprimat amarul că “deși este o instituție constituțională și ar trebui să prezinte un interes deosebit în ochii Legislativului, deoarece modificările sunt majore, acest lucru trece aproape neobservat, parcă nici nu am exista, parcă am fi un ghimpe, deși autoritățile au nevoie de noi și se apelează la noi pentru soluționarea unor probleme”. Cu alte cuvinte, Curtea de Conturi trage încă ponoasele în a fi percepută drept Cenușăreasa instituțiilor publice, fiecare legislatură luptându-se să îi diminueze atribuțiile.

De altfel, ținând cont și de cele afirmate de Viorel Nuț Florea, nu trebuie să uităm că reprezentanții CC de la nivel central au fost consultați întotdeauna doar formal când a venit vorba de modificarea legii de organizare a CC, în timp ce omologii din teritoriu nu au fost niciodată consultați.

Nuț Florea a subliniat, de asemenea, că modificarea legii este inoportună: “În momentul de față, disciplina financiară a agenților economici de stat sau a unităților bugetare nu este adaptată, astfel încât să se meargă doar pe audit și să se renunțe la control”, atâta vreme cât nu este implementată o responsabilizare a managerilor pentru a permite o asemenea abordare.

Pentru a argumenta această afirmație, directorul Camerei de Conturi ne-a oferit exemplul anului trecut, când au fost verificate 78 de instituții, din care doar una a primit descărcarea de gestiune, ceea arată că sunt foarte multe nereguli, chiar dacă nu toate se regăsesc în pagube sau fraude.

În plus, ceea ce a fost evitat a se spune este faptul că amânarea modificării legii, de la jumătatea anului 2005, mai ales de când Camerele de Conturi au rămas fără procurorii financiari, îi împiedică pe controlorii financiari să valorifice actele de control, pentru că “nu mai avem cadrul legal”, după cum a precizat Viorel Nuț Florea.

PSD împotrivă

Chestionat asupra retușării Curții de Conturi, deputatul UDMR Kerekes Karoly ne-a asigurat că faptul că proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților trebuie privită în legătură cu cerințele UE. “În mod sigur a fost o cerință a Uniunii, știu că multora nu le-a plăcut, dar eram sub presiune”, a încheiat deputatul. Nu de aceeași părere este senatorul PSD Cristian Georgescu, care arată cu degetul nevoia puterii de a-și subordona cât mai multe instituții, prin care să exercite presiuni politice. “În contextul în care actuala putere se străduiește să aibă mult mai multe instituții pe care să le utilizeze ca instrumente de presiune, a luat hotărârea să restrângă activitatea Curții, urmând să transfere atribuțiile de control spre alte structuri care răspund mult mai prompt unei comenzi politice decât Curtea de Conturi”, a afirmat Georgescu. Din păcate, promotorul acestui proiect, deputatul Nicolăescu, nu a putut fi contactat până la închiderea ediției.

Primar contra Curții

Propunerea legislativă a liberalilor, adoptată deja de Camera Deputaților și aflată în dezbaterea senatorilor, prin care Curtea de Conturi va căpăta un rol pur decorativ, este comentată contradictoriu de clasa politică din Hunedoara. Atitudinea politicienilor vorbește de la sine despre relația pe care aceștia o au cu organul de control și cu banul public.

Liberalul Mircia Munteanu, primar al municipiului Deva, a avut mari necazuri cu Camera de Conturi, necazuri de care a scăpat doar după ce procesul s-a judecat într-o instanță civilă. “Eu cred că în ultimii trei ani, Camera de Conturi Hunedoara și-a făcut treaba. Dar în momentul de față, are unele atribuțiuni pe care de cele mai multe ori le depășesc. Sunt probleme în care nu ar trebui să se bage. Sunt de acord cu restrângerea atribuțiunilor către această Curte de Conturi. Competențele acestei instituții nu sunt restrânse la comanda PNL, ci trebuie să ne conformăm cerințelor europene. Majoritatea primarilor din țară au avut de a face cu această Curte de Conturi, dar majoritatea proceselor le-am câștigat, 96 la sută. Deci, este clar că ceva nu funcționează bine”, a declarat șeful liberalilor hunedoreni.

I se rupe…

Surprinzătoare este atitudinea prefectului Cristian Marius Vladu: “Nu comentez această problemă. Este treaba lor ce vor să facă”. Prefectul ar trebui să știe că este și treaba sa. Deși ar trebui să îi pese – în calitatea sa de reprezentant al Guvernului în teritoriu – cum se cheltuiește banul public și cine veghează ca bugetul să nu fie hackerit de bugetari. De altfel, și angajații Prefecturii ar putea inspira mai tihnit fără să simtă în ceafă respirația rece a celor de la Camera de Conturi.

În schimb, conservatorii și democrații sunt contrariați de proiectul liberalilor.

“Nu văd motivul pentru care această Curte de Conturi ar trebui să aibă atribuții mai restrânse decât până acum. Cred că în România trebuie să existe în permanență o astfel de instituție de control”, ne-a declarat Simion Molnar – vicepreședintele Partidului Conservator.

Liderul democraților deveni și unul dintre viceprimarii Devei, Ioan Inișconi, este și mai subtil și caută o explicație: “Curtea de Conturi ar trebui să existe și în continuare. Este o prostie să le fie luate din atribuțiuni. Trebuie să aibă independență poate mai multă ca și până acum. În cercurile înalte se încearcă mascarea unor probleme, iar Curtea de Conturi le stă în spate și asta deranjează pe mulți”.

Ca între mișto și Mit Stok

Roman Danciu, directorul Camerei de Conturi Hunedoara, crede că modelul occidental nu ni se potrivește. “Această lege pe care cei de la PNL vor să o aplice nu este altceva decât legea după care funcționează Anglia și Germania. Ei nu au această Curte de Conturi, dar au alte instituții de control care au aceleași atribuțiuni ca și ale Curți de Conturi. Acolo, aceste instituții au un cuvânt greu de spus, iar dacă cineva e prins cu nereguli, a doua zi demisionează. La noi, dacă ai prins pe cineva, te judeci și te cerți mai mulți ani și în final dreptatea este de partea celor de la putere. Dacă această Curte de Conturi va fi pusă pe linie moartă, mă întreb cine îi va lua locul, ce instituție? De pe vremea guvernului Radu Vasile au tot încercat să ne tragă pe dreapta. Acum au reușit, dar fac asta doar din teama de a nu fi verificați”, a încheiat Danciu.

Inspectorii sibieni, liniștiți

Directorul Camerei de Conturi Sibiu, Emil Citrea, nu se arată îngrijorat de eventualele schimbări ale cadrului legislativ care reglementează funcționarea instituției pe care o conduce. “Importantă este finalitatea – adică valorificarea constatărilor. Scopul este utilizarea corectă a banilor publici, cu respectarea legislației în vigoare, cu eficiență și performață. Trebuie să avem în vedere, aici, regularitatea și performanța. Și până acum am făcut atât audit de performanță, cât și audit financiar. Curtea de Conturi nu va avea restricții, ci, probabil, se va pune un mai mare accent pe aspectul performanței”, declară Citrea.

Directorul Camerei de Conturi a județului Sibiu susține că activitatea instituției nu poate fi afectată foarte mult, din moment ce obiectul de activitate îi este stipulat în însăși Constituția României. “În toate statele lumii există sub o formă sau alta – în Marea Britanie poartă numele de Oficiul Național de Audit, spre exemplu. Și Constituția României prevede existența Curții de Conturi, cu obiect clar, ceea ce înseamnă că activitatea noastră nu poate fi afectată de o lege”, adaugă Citrea.

El susține că, în județul Sibiu, instituțiile publice sunt “dornice” să colaboreze cu inspectorii Curții de Conturi. Orientativ, aceștia efectuează, în general, câte un control pe an la primăriile de municipii, un control la doi ani la primăriile de orașe și un control la cinci ani la primăriile de comune. Reprezentanții Curții de Conturi susțin, însă, că “nu cantitatea de controale este relevantă”.

Funcționarii nu au treabă

Șefii Camerei de Conturi Sibiu susțin că se înțeleg bine cu instituțiile publice din județul Sibiu. La fel, și funcționarii spun că, cel puțin la nivel local, relația este bună. Oricum, până acum, Camera de Conturi sibiană nu a descoperit mari belele în administrația sibiană. “În principiu, nu știu dacă trebuie sau nu făcute modificări în regulamentul Curții de Conturi. Oricum, de-a lungul timpului ei au suferit o serie de modificări. În general, relația noastră cu ei a fost una bună. Chiar dacă am avut procese, doar așa este normal”, afirmă Andrei Polefka, secretarul Consiliului Județean Sibiu.

Membru în comisia economică a Senatului, Nicolae Neagu spune că discuțiile ar trebui amânate până la definitivarea proiectului de modificare a regulamentului Curții de Conturi. “Curtea de Conturi trebuie să aibă și rolul de a pregăti angajații instituțiilor publice, astfel încât aceștia să nu greșească. Dar, eu spun să așteptăm forma finală a acestui proiect”, spune Nicolae Neagu.

Ligia VORO

Traian DELEANU

Marcel BOT