Autostrada – un moft, scăldatul miticilor – o prioritate națională

l Drumul spre scăldat al miticilor a înghițit până acum aproape 300 milioane de euro l România a plătit pentru magistrala de cale ferată București – Constanța, doar anul acesta, 250 milioane euro l Pentru Autostrada Transilvania s-au găsit doar 100 milioane dolari și există promisiunea a încă 200 l La bugetul României cu cele mai mari sume contribuie zonele Nord, Vest, Centru și Nord Vest

Săptămâna trecută, printr-un comunicat plin de trufie, Ministerul Transporturilor a anunțat semnarea a două contracte de finanțări grase: unul de 356,3 milioane de euro și unul de 308,9 milioane de euro. Guvernul a contribuit la cele două sume cu un cuantum de 173,3 milioane de euro, respectiv 77,2 milioane de euro, fonduri publice. Banii sunt destinați reabilitării tronsonului de cale ferată București – Constanța, adică asigurarea unei circulații a garniturilor de tren de persoane cu peste 150 km/h, astfel mișorându-se timpul de parcurgere al drumului pe cale ferată spre litoral. Cu alte cuvinte, bucureștenii vor ajunge la scăldat mai repede, întrucât ardelenii, bănățenii sau molodvenii fie merg la Mare cu mașina, fie cu trenul, dar în acest caz pe o altă rută și nicidecum via București. în acest timp, termenul de finalizare al Autostrăzii Transilvania, crește de la o zi la alta mai ceva decât vrejul de fasole fermecat: 5 ani – 10 ani și acum 20 de ani. În acest an, pentru ardeleni s-au găsit doar 100 milioane dolari și există promisiunea a încă 200. Toate acestea, în timp ce la bugetul de stat, principalii contribuabili rămân cetățenii din zona de Nord-Vest a României.

Milioanele lor

În total, până acum, magistrala București – Constanța a înghițit deja impresionanta sumă de 275 milioane de euro, bani veniți atât prin programul ISPA de la forurile europene (75%), cât și din bugetul de stat (25%). Amețitoarea sumă este destinată modernizării acestei căi ferate, astfel încât trenurile de persoane să poată circula cu o viteză de 160 km/h, iar cele de marfă cu 120 km/h. Tronsonul București – Constanța face parte din Coridorului Trans-European IV, care, în România are o lungime totală de peste 1.000 de kilometri, străbătând România de la nord-vest la sud-est pe ruta Curtici – Arad – Deva – Simeria – Coșlariu – Sighișoara – Brașov – Ploiești – București – Fetești – Constanța.

Odiseea banilor pentru magistrala București – Constanța a debutat în martie 2003, când Compania Națională de Căi Ferate CFR SA a semnat un contract ISPA. Contractul, în valoare de 9,7 milioane euro este cofinanțat de Uniunea Europeană (75%) și Guvernul României (25%). Apoi, în iunie 2005 Comisia Europeană și Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului au avizat patru noi contracte finanțate prin Facilitatea ISPA, cu o valoare de peste 76 milioane Euro, pentru reabilitarea a 36 km de linie de cale ferată pe tronsonul Băneasa – Fundulea. Cele patru contracte vizează îmbunătățirea condițiilor de transport, creșterea siguranței și circulației. Toate cele patru contracte au primit finanțare în proporție de 75% de la Comisia Europeană, prin programul ISPA, diferența de 25% fiind acoperită de către Guvernul României, de la bugetul de stat. Execuția lucrărilor urma să dureze 24 de luni, iar lucrările vor beneficia de o perioadă de garanție de 12 luni. După acestea, în august 2005, Comisia Europeană și Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului au avizat un nou contract finanțat prin Programul ISPA, cu o valoare de 6,89 milioane Euro pentru reabilitarea și reconstruirea a 6 poduri de cale ferată de pe tronsonul de cale ferată București – Băneasa – Fundulea.

La fel, Comisia Europeană finanța în proporție de 75% lucrările prin Programul ISPA, diferența de 25% fiind acoperită de Guvernul României de la bugetul de stat. De asemenea, execuția lucrărilor urma să dureze 24 de luni, iar lucrările urmau să beneficieze de o perioadă de garanție de 12 luni. Totalul contribuției Statului Român la aceste sume a fost de peste 25 milioane euro.

În fine, la mijlocul lunii martie a acestui an CFR a dat tunul, beneficiind, pentru același tronson București – Constanța, de două finanțări grase: mai întâi una de 356,3 milioane de euro și apoi una de 308,9 milioane de euro. Guvernul a contribuit la cele două sume cu un cuantum de 173,3 milioane de euro, respectiv 77,2 milioane de euro, fonduri publice. în total, aproape 280 milioane euro. și toate acestea pentru un drum mai rapid spre litoral. Pentru o călătorie cu o jumătate de oră mai scurtă a bucureștenilor spre litoral, întrucât ardelenii, bănățenii sau molodvenii fie merg la Mare cu mașina, fie cu trenul, dar în acest caz pe o altă rută și nicidecum via București.

Milioanele noastre

Odiseea Autostrazii Bechtel, care leagă Brașovul de Borș prin Cluj Napoca a început în epoca PSD, când vechea putere a semnat un contract secret și fără licitație cu constructorul american Bechtel. Imediat, Uniunea Europeană a strâmbat din nas, atât datorită faptului că nu a existat nici un fel de licitație, cât și datorită faptului că nu a fost preferată o companie europeană. Apoi, au debutat lucrările de construcție propriu zisă a autostrăzii, avansându-se ca dată de finalizare anul 2008. În iarna anului 2004, PSD a pierdut Puterea, iar în România a început epoca portocalie. După cum bine se știe, Autostrada Bechtel a trecut pe linie moartă, în fruntea priorităților aflându-se Coridorul IV pan european, Nădlac – Arad – Deva – Orăștie – Sebeș – Sibiu – Râmnicu-Vâlea – Pitești – București – Fetești – Constanța. Alianța PNL-PD a oprit robinetul finanțărilor către Bechtel, și, de asemenea, a renegociat contractul cu americanii, termenii acestuia fiind încă secreți.

“Cu tot regretul, va trebui să luăm decizia anulării acestor contracte”, a spus premierul Călin Popescu Tăriceanu în primăvara anului trecut, referindu-se la contractele Bechtel, Strabag și Vinci. Apoi, situația s-a mai nuanțat, ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre, anunțând că s-a ajuns la un acord în renegocierea contractului cu Bechtel, care ar fi renunțat la avansul de 250 de milioane de euro, avans plătit de români la început și justificabil de americani la terminarea lucrărilor. În fine, contractul nu a fost anulat, ci renegociat. Apoi, în toamna anului trecut s-a avansat ipoteza potrivit căreia 400 milioane de euro din privatizarea BCR vor fi pompați în continuarea lucrărilor la Bechtel. Cum însă robinetul banului public fusese oprit pentru Bechtel, era clar faptul că autostrada urma să fie finalizată în mai bine de 20 de ani. Necesarul neacoperit pentru 2007 se ridica la 830 milioane, din cele 1,17 miliarde de euro programate.

În fine, în iarna acestui an ministrul Dobre a cerut 120 milioane euro pentru Autostrada Transilvania, sumă din care doar 100 de milioane au fost aprobate pentru acest an. Acum o săptămână, când s-a aflat la Cluj, președintele Camerei Deputaților, liberalul Bogdan Olteanu, a reiterat promisiunea făcută de președintele PD Emil Boc: 100 de milioane de dolari virați în luna aprilie către Bechtel, iar apoi la rectificarea de buget alte 200. Astfel, în acest an, deocamdată s-au alocat doar 100 de milioane de dolari pentru Autostradă. Alte 200 de milioane sunt, atenție, așteptați la rectificarea bugetară. Asta în timp ce pentru drumul spre scăldat al miticilor s-au găsit din piatră seacă, dintr-un foc, peste 250 milioane euro!

Un buget de ardeleni

Bugetul României pe anul 2005, potrivit Legii nr. 511 din 22 noiembrie 2004 este de 357.366,6 miliarde lei. Bugetul este alcătuit din venituri fiscale și venituri nefiscale. La capitolul venituri fiscale, impozitele sunt cele mai mari aducătoare de sume. Astfel, bugetul de stat se constituie în principal – peste 90% – din impozitul pe profit, impozitul pe salarii și venituri și impozitele indirecte, adică TVA.

România este împărțită în prezent în opt regiuni economice de dezvoltare:

Nord Est (care cuprinde județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui), Sud Est (Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea), Sud (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Tulcea), Sud Vest (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea), Vest (Arad, Caraș Severin, Hunedoara, Timișoara), Nord Vest (Bihor, Bistrița Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj), Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu) și București. Impozitele sunt direct proporționale cu dezvoltarea economică a acestor regiuni, adică cu cât o regiune este mai dezvoltată economic ea va plăti impozite mai mari cantitativ și va contribui astfel mai mult la bugetul de stat. În cele ce urmează vă prezentăm o serie de spicuiri referitoare la situația economică a acestor regiuni, paragrafe culese de pe pagina electronică a Ministerului Integrării Europene.

“Analiza comparativă a Regiunilor de Dezvoltare evidențiază, după 1990, un proces de creștere a disparităților de dezvoltare economică și socială între regiuni. Diferențele de dezvoltare dintre cea mai dezvoltată Regiune (București – Ilfov) și cea mai puțin dezvoltată (Regiunea Nord-Est), în termeni de PIB/locuitor, au crescut de aproape trei ori. În același timp, se constată o creștere a disparităților între Regiunile situate în jumătatea vestică a țării (Nord-Vest, Centru și Vest), cu evoluții economice pozitive și un nivel în creștere a numeroși indicatori ai dezvoltării economice și sociale, și cele situate în jumătatea estică a țării (Nord-Est. Sud-Est, Sud și Sud-Vest), mai puțin dezvoltate”. “Cea mai dezvoltată regiune a României este regiunea de dezvoltare București-Ilfov. Cu excepția aceste regiuni, toate celelalte regiuni de dezvoltare înregistrează niveluri de dezvoltare mult mai scăzute, patru dintre acestea (Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia și Sud-Vest) înregistrând cel mai scăzut nivel al PIB pe locuitor din UE și statele candidate”. (Guvernul României – Ministerul Integrării Europene – Programul Operațional Regional 2007-2013).

Cifrele vorbesc

Sec, la nivelul datelor aferente anului 2003 decalajul de care se vorbea în documentele Ministerului Integrării Europene se reflectă în totalitate. La nivelul Produsului Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, fruntașă este regiunea București, urmată aproape de Vest. Apoi, la o oarecare distanță urmează Nord Vest, Centru, Sud Vest, apoi, o pauză imensă și Sud, Sud Est și Nord Est. La capitolul rata șomajului, în frunte este Sud Vestul (9,1%) Nord Estul (9%), Sudul (8,3%), Centrul (8,3%) și Sud Estul (8,1%). Apoi urmează Vestul (7%). În coada clasamentului, adică cu cei mai puțini șomeri se află Nord Vestul (5,4 %) și Bucureștiul cu numai 2,8%. Un alt indicator important în ceea ce privește dezvoltarea economică este rata mortalității infantile adică numărul de copii sub un an care mor. Aici, lider este Nord Estul, urmat la o distanță considerabilă de Sud și Sud Est. Apoi, cu valori de peste 50% mai mici, urmează Centrul, Nord Vest, Sud Vestul și, în fine, Vestul și Bucureștiul.

Petru Călian, deputat PC – “Îi doare-n cot!”

“Nu e surprinzător. Nici Băsescu, nici Tăriceanu nu agreează ideea Autostrăzii Brașov – Borș. Se acceptă continuarea lucrărilor doar pentru că există un contract care, dacă nu s-ar continua, ar duce la plata unor penalități foarte mari. Atât pe președinte cât și pe guvernanți îi doare în cot de Translvania. Nu le pasă de această zonă, lucru confirmat și de inițierea legii minorităților naționale, care pune sub semnul întrebării integritatea județelor transilvane”.

Grațiela Iordache, deputat PC – “Transilvania nu e o prioritate”

“E absurd! Alocările ar trebui făcute în funcție de urgența fiecărui obiectiv, în acest caz Autostrada fiind o prioritate clară. încă odată se demonstrează că Transilvania nu e o prioritate”.

Vasile Pușcaș, deputat PSD – Desconsiderarea Transilvaniei

“Dacă ar fi să analizăm la rece, aș pune calea ferată cu calea ferată și autostradă cu autostradă. Oricum, trebuia modernizată calea ferată Cluj-Napoca – Oradea care face legătura cu Coridorul IV Pan European și care e într-o stare foarte proastă, dar banii au fost luați și dați în Sud. Eu am făcut și o interpelare în care am prezentat cum banii pentru infrastructură din buget sunt dați în Sud și Sud-Est, Transilvania fiind defavorizată din acest punct de vedere. Practic, porțiunea cea mai dinamică a țării e defavorizată prin infrastructură. Traseele de legătură cu Uniunea Europeană nu sunt luate în seamă. Este nevoie de miliarde de dolari pentru ca Autostrada Brașov-Borș să fie finalizată în 2008-2010 așa cum ne-am propus. Aș caracteriza situația actuală ca o desconsiderare a Transilvaniei, doar pentru ca domnii din București să potă să-și facă sejururile în orice parte a litoralului”.

Daniel Buda, deputat PD – “Hai sictir!”

“Miticii nu se dezmint! Transilvania este din nou tratată cu “hai sictir”, tratament nejustificat. Nu sunt deloc mulțumit și am să văd ce pot face din punct de vedere profesional. Ministrul Gheorghe Dobre tratează din nou Transilvania cu indiferență”.

Horea Uioreanu, deputat PNL – Fără comparații

“Sumele alocate nu pot fi comparate. Pentru calea ferată București-Constanța este vorba de suma totală pentru proiect în timp ce pentru autostradă e vorba doar de o parte din bani. Orice cale de acces după o perioadă trebuie să intre în reparații și probabil acesta a fost motivul alocării. Ca și utilitate, în prvința căii ferate este vorba de două-trei luni cât durează sezonul estival, în timp ce pentru autostradă e vorba de un proiect cu utilitate permanentă. Din punct de vedere al utilității cele două obiective nu pot fi comparate”.

Vasile Dâncu, senator PSD – “Mârlănie politică”

“E vorba de o mârlănie politică. Tot ce se face în țara asta se face în SUD. în ultimii ani nu se mai face nimic în zona de Nord a țării, Transilvania a fost lăsată deoparte. Văd că se întorc sistematic împotriva acestei zone. La Autostrada Brașov-Borș nu se lucrează nimic. Din punctul meu de vedere, electoratul din Transilvania ar trebui să se orienteze spre o altă formațiune politică, una care să le respecte interesele”.

Ekstein Kovacs, senator UDMR – Interesul președintelui

“Nu este o soluție prea fericită ca legăturile cu anumite zone ale unor lideri politici să fie motive de alocări de sume. Sunt foarte supărat că toate investițiile pentru comunitatea maghiară din România merg spre Târgu Mureș, asta deoarece Marko Bella este din zonă. și în cazul banilor pentru calea ferată București-Constanța lucrurile stau cam la fel, deoarece președintele Traian Băsescu trage la interesele lui economice și regionale”.

Norica Nicolai, senator PNL – Transportul rutier, prioritar

“Prioritatea ar fi, bineînțeles Autostrada Brașov-Borș și nu modernizarea căii ferate București-Constanța. Transportul rutier e o prioritate pentru România chiar dacă nu pentru toată lumea. Costurile pentru transportul rutier sunt mult mai reduse și se poate vedea că toate statele Uniunii Europene își modernizează căile de transport rutier”.

Marius Nicoară, președintele PNL Cluj – “Ambele sunt necesare”

“Sunt necesare amândouă, atât Autostrada Brașov-Borș, cât și modernizarea căii ferate București-Constanța. Guvernul a promis că, în cazul în care Bechtel reușește să cheltuie toți banii alocați deja, se vor aloca fonduri suplimentare”.

Mihai PETEAN

Simona CURCIAN