Brandul Transilvania îl înlocuiește pe Dracula

Un nou brand își face loc în viitorul Sighișoarei l După ce a ratat Dracula Park, un nou proiect prinde contur la Sighișoara: Transilvania Dorf l Marius Ichim și-a prezentat inițiativa în fața celor mai importanți operatori aerieni din Europa l Satul transilvan ar urma să fie construit de la zero, lângă Sighișoara, și va fi “o școală de agro-turism” pentru întreaga țară.

Vineri seara, în Sala de protocol a Primăriei Sighișoara, a avut loc o întâlnire între reprezentanții autorităților locale – primarul Dorin Dăneșan și directorul Oficiului Prefectural, Marius Ichim – și o parte din participanții la seminarul internațional “Efectele aderării României la UE asupra aeroporturilor și zonelor deservite”.

Sub titulatura “Impactul aderării UE asupra dezvoltării obiectivului turistic UNESCO Sighișoara”, seminarul de la Sighișoara a fost, de fapt, un pretext pentru lansarea proiectului Transilvania Dorf, un proiect gândit pentru zona Sighișoara, prin folosirea brandului și a notorietății pe care cetatea a câștigat-o de pe urma nerealizatului proiect Dracula Park.

La prezentare au asistat reprezentanți ai mediilor de afaceri europene, directori sau manageri ai unor aeroporturi sau companii de transport aerian – Gerald Borel, consilier general al Consiliului Internațional al Aeroporturilor, Sigrid Kramb, director adjunct al Aeroportului Frankfurt, Cormac o’Connell, directorul adjunct al Aeroportului Dublin, sau Robert Stalmayer, director de marketing al companiei maghiare Wizz Air.

Rep.: Ce înseamnă Transilvania-Dorf și ce aduce nou Sighișoarei?

Marius Ichim: Transilvania-Dorf se referă la construirea unui sat de vacanță în apropierea Sighișoarei, un sat transilvan ca o replică a unui muzeu al satului, dar un muzeu al satului locuit, viu și în care fiecare din cele trei mari culturi existente în zonă – românească, săsească și ungurească – să-și găsească etnografic reprezentarea. Ba mai mult, și o curte țigănească ar putea fi reprezentată în acest sat.

Rep.: Din punct de vedere al serviciilor turistice, în ce fel vedeți materializarea acestui proiect?

M.I.: Ca structură, Transilvania-Dorf ar conține trei tipuri de arhitecturi medievale regăsite în satul românesc, săsesc și unguresc, oferind turiștilor spații de cazare, meniuri culinare tradiționale și programe rurale de recreere extrem de diverse. De pildă, ca turist ai putea să optezi pentru o zi să stai în satul românesc, una în cel săsesc și una în cel maghiar și să mergi să vizitezi și curtea țigănească, de unde îți vei putea cumpăra, poate, un ibric de cupru făcut chiar în fața ta de meșterul cazangiu. Tot acest parc etnografico-cultural și turistic va avea propriul său scenariu de zi cu zi, în așa fel încât satul să trăiască propria sa viață pe care ar fi trebuit s-o găsim în oricare sat dacă ne-am fi păstrat tradițiile și obiceiurile. În acest sens, etnografii vor contribui cu rigoare atât la elementele decorative și arhitecturale ale satelor cât și la calendarul sărbătorilor tradiționale fiecărei culturi, în așa fel încât pachetul de programe destinate turiștilor să fie cât mai aproape de autenticitatea etnografică, culturală sau chiar religioasă. De pildă, dacă vei dori să-ți petreci Paștele în Transilvania-Dorf, atunci vei putea să vezi cum își petreceau sașii, ungurii sau românii această mare sărbătoare, să optezi pentru unul din programele rurale.

Rep.: Asta înseamnă că pe Dracula îl facem uitat?

M.I.: Oarecum. Ne-am gândit la valorificarea tradițiilor și obiceiurile mistice care pot interesa în mare măsură turiștii, atâta timp cât avem, repet, patru culturi din care ne putem inspira. Sânzienele, ursita, obiceiurile de Crăciun și Anul Nou, ziua coasei, nunta – poți opta poate să-ți faci o nuntă tradițională -, botezul, poate chiar și legendele legate de strigoi, a propos de Dracula. Ca descriere, satul va avea și o stână turistică, un spațiu de agrement pentru plimbări ecvestre sau cu trăsura, gospodăriile turistice vor cuprinde și anexe țărănești, unde se vor crește grupuri mici de animale domestice, tocmai pentru a-i oferi autenticitatea și pentru a putea veni cu oferte de preparate culinare gătite ca produse ecologice.

Un alt aspect al acestui proiect în constituie faptul că am dori ca personalul angajat la pensiunile agro-turistice să fie constituit din tinere familii de țărani care prin contract să locuiască pe o anumită perioadă de timp în aceste gospodării. Aceștia vor beneficia de cursuri de instruire în agroturism, Transilvania-Dorf putându-se constitui în cea mai practică și eficientă școală de agroturism din România.

Rep.: Ce anume ar asigura rentabilitatea unui asemenea proiect?

M.I.: Intenționăm să creăm în acest sat de vacanță un număr imens de locuri de cazare. Și asta tocmai pentru faptul că dorim să stimulăm agroturismul în zonă, poate că acești tineri care vor acumula 2-3 ani de experiență în agroturism, prima dată ca angajați, să aibă inițiativa și să-și facă propria lor afacere în satele natale învecinate. Totodată, sperăm ca puterea exemplului să-și facă efectul și mai mulți gospodari din satele învecinate să dorească să-și amenajeze parte din gospodăriile lor în mici pensiuni.

Rep.: În ce fel ar contribui acest proiect la asigurarea unei dezvoltări sustenabile a zonei?

M.I.: Suntem la stadiul la are studiem legislația pentru a găsi metode prin care parte din impozitele și taxele locale, dar și profitul pe venituri să poată fi investit direct în renovarea obiectivelor culturale și clădirilor declarate monumente istorice din Sighișoara și localitățile învecinate. Pe de altă parte, lucrăm la un proiect de inițiativă legislativă, astfel încât aproximativ după modelul de înființare a parcurilor industriale, vom iniția modelul de înființare a parcurilor culturale-turistice.

A consemnat Relu TÄ‚TAR