Gușă, bastardul Mamei Rusia

Ce legătură există între șeful Securității, Iulian Vlad, între un așa zis “dizident”, arestat în decembrie 89 pentru trădare în favoarea URSS, în fapt un agent de influență în favoarea KGB, serviciile secrete rusești, oameni de afaceri ruși? Răspunsul e unul singur și poate fi găsit, acum, în fruntea Partidului Inițiativa Națională.

Cozmin Gușă, viitor candidat la Președinția României, după cum el însuși a declarat, este, fără doar și poate un “produs” al mai multor forțe politice și financiare autohtone, dar și din fosta Uniune Sovietică. Cel care a declarat, în cadrul unei emisiuni televizate, pe vremea când deținea funcția de secretar general al PSD “Rusia este a doua mea patrie”, Cozmin Gușă a cunoscut succesul politic și financiar grație sprijinului acordat de Mircea Popa, un personaj-cheie, considerat de unii apropiați, fost agent de influență al KGB (“spion”),

Trustul Gazeta vă dezvăluie în premieră ce se ascunde sub ambalajul de “politician cu perspectivă”.

La puțină vreme după ce a fost dat afară din PD, în primăvara lui 2005, Cozmin Gușă lansa o știre senzațională. În cadrul unei emisiuni pe postul de televiziune B1 TV, Gușă a susținut, fără să îl întrebe nimeni, că serviciile secrete i-au adus acuzații privind legăturile sale cu serviciul secret al Federației Ruse. Evident, Gușă a negat că ceva din dosarul respectiv ar fi adevărat. Evident, fumigena a fost aruncată cu un scop precis. Legăturile lui Gușă cu serviciile secrete rusești există. Potrivit unor informații, Gușă a fost racolat de serviciile secrete rusești. Iar ușile i-au fost deschise de un personaj obscur, Mircea Popa. Potrivit unor apropiați, în anii 70, Popa a făcut greva a foamei în fața Uniunii Scriitorilor, reclamând faptul că scriitorii dintr-o țară comunistă nu pot face literatură comunistă. A fost primul pas prin care Popa a obținut “viza” către Uniunea Sovietică. Ca un gest de solidaritate față de URSS, prin anii 88, i-a scris o scrisoare lui Gorbaciov în care solicita azil politic. A fost cireașa care a umplut paharul pentru Securitate. De fapt, Popa avea un dosar la Securitate în care verdictul era “trădare”. Legăturile acestuia cu KGB erau clare. A avut ocazia să-l cunoască pe Iulian Vlad, șeful fostei Securități, în decembrie 89, tocmai în pragul revoluției, a fost închis pentru câteva zile la Rahova, pentru acuzația de trădare. După căderea regimului comunist, a fost eliberat, și a înființat Fundația “România-Rusia”. A pozat mereu în dizident. Ar fi de precizat faptul că, înainte de 89 l-a cunoscut pe Iulian Vlad, cel cu care a avut o legătură strânsă și după căderea regimului.

După 89, Popa a avut un rol important în formarea unor “grei” ai momentului. Printre aceștia și Miron Mitrea, Popa fiind, de altfel, “creierul” mișcării sindicale din România post-decembristă.

Popa, deschizător de drumuri

Mircea Popa a fost un dascăl, în adevăratul sens al cuvântului, și pentru Cozmin Gușă. Cei doi s-au cunoscut, prin 99, la puțină vreme după ce Gușă a ajuns în Capitală. Întrucât Popa avea legături strânse cu greii PSD – Adrian Năstase, Ion Iliescu, Miron Mitrea – fiind, de altfel, omul de legătură al partidului cu Federația Rusă, era extrem de ușor ca Gușă să acceadă în cercul de putere al acestui partid. A urmat înscrierea lui Gușă în PSD și cunoscuta sa ascensiune la vârf. În tot acest timp, Popa și Gușă împărțeau același birou în sediul PSD București. Popa l-a pus pe Gușă în legătură cu alte două personaje care îi vor marca traseul politic – Iulian Vlad și Virgil Măgureanu. Gușă nu a negat niciodată legătura sa cu Iulian Vlad și Virgil Măgureanu. De altfel, potrivit surselor noastre, Popa a avut discuții directe cu Vlad în ce privește “viitorul” politic al lui Gușă. De pe poziția de președinte al Fundației “România-Rusia”, Popa avea ușile deschise atât la Ambasada Rusiei, cât și la Moscova, “univers” în care a fost introdus și Gușă. Tânărul politician a întreprins alături de Popa mai multe vizite în Federația Rusă, intrând în legătură cu mai multe cercuri de influență politică și financiară.

Între PSD și FSB

Relațiile preferențiale dintre Gușă și anumite personaje influente din Federația Rusă culminează cu semnarea unui protocol, în noiembrie 2001, între PSD și EDINSVO (formațiunea politică care l-a susținut la președinție pe Vladimir Putin). Președintele în exercițiu la acea vreme al Camerei Deputaților, Valer Dorneanu, anunța în acea perioadă că România dorește să intensifice relațiile bilaterale cu Federația Rusă “pe toate planurile”, iar încheierea Tratatului de bază între cele două state nu va fi condiționată de neincluderea în document a denunțării Pactului Ribbentrop-Molotov sau de restituire a tezaurului României. Cu două săptămâni înainte de semnarea protocolului, secretarul general al PSD, Cozmin Gușă, s-a întâlnit cu conducerea partidului EDINSVO. În acele zile, la Moscova, Gușă a avut o serie de întâlniri cu președintele Comitetului Executiv Central, Sergei Popov, cu adjunctul Direcției Relații Internaționale a Edinstvo, Anatoly Smirnov, cu consilierul premierului rus, Vladimir Andrianov, precum și cu Leonid Grigorievici Ivlev, consilier al Administrației Prezidențiale. În cadrul discuțiilor cu oficialii celor două partide, s-a convenit asupra “relansării cooperării economice și a intensificării dialogului politic dintre România și Federația Rusă”. La întoarcere în țară, Gușă anunța că “deschiderea” relațiilor româno-ruse începe printr-o colaborare între partide, respectiv PSD-EDINSVO.

După acest episod, Gușă a menținut legătura cu poli de influență politică și economică din Federația Rusă. Gușă a fost și cel care, alături de Popa, a pregătit vizita premierului Năstase la Kremlin. Mai mult, în cadrul unei emisiuni televizate, Gușă a făcut o declarație șoc, pe care a regretat-o mai apoi “Rusia este a doua mea patrie”.

Gușă i-a băgat pe ruși în Cluj

Legăturile lui Gușă cu gurpurile financiare rusești s-au materializat și în preluarea societății Industria Sârmei Câmpia Turzii (ISCT), în 2003, de către o companie elvețiană cu capital rusesc – Conares Trading (ce aparține de grupul metalurgic rus Mechel). De altfel, Gușă s-a deplasat la Câmpia Turzii, participând la prima intâlnire dintre conducerea societății, reprezentată de președintele Vladimir Iorich, și noii proprietari. De precizat faptul că, odată cu preluarea de la APAPS, rușii au beneficiat de ștergerea datoriilor acumulate de ISCT. În perioada semnării contractului, capitalul social era de 1.120 de miliarde lei, iar personalul era de 5.630 de angajați. Profitul estimat pe 2002 era de 19 miliarde lei. Conares Trading are un capital social de 10 milioane de franci elvețieni și deține pachete de acțiuni la mari producători de oțel din Federația Rusă, cum ar fi combinatele metalurgice din Magnitorsk și Celiabinsk. Preluarea ISCT de către ruși a fost un eșec total, patronii nerespectându-și angajamentele prevăzute în contractul de privatizare.

Trădat de dosar

Problemele au început însă să apară când anumite vizite și legături ale lui Gușă nu au fost “raportate” la vârful partidului. Năstase și Iliescu au fost informați de serviciile secrete (care începuseră deja să-i completeze dosarul privind colaborarea cu FSB – serviciul de informații rus) că Gușă “lucrează peste capul lor”. De altfel, Gușă se confesa în cadrul unui interviu că serviciile secrete erau cu ochii pe el, iar informații privind legăturile sale cu un serviciu “ocult” rusesc au ajuns atât pe masa lui Năstase – pe vremea când era premier – cât și în posesia lui Traian Băsescu, odată cu câștigarea alegerilor. “Una din tâmpeniile pe care serviciile secrete din România o prezintă cu consecvență este speculația referitoare la Moscova și la eventuala apartenență a mea la o organizație ocultă, legată de fostul KGB și despre care am informații ca a fost prezentată atât lui Băsescu, cât și lui Adrian Năstase”, declara Gușă, la puțină vreme după ce a fost dat afară și din PD. Cel mai probabil, Gușă făcea referire la NovoCom, o organizație non-guvernamentală, condusă de foștii colegi ai lui Vladimir Putin, din perioada în care el activa ca agent în KGB.

Mai mult, Mircea Popa a recunoscut că, în cadrul vizitei oficiale intreprinse la Moscova, în 2001, de la aeroportul din Moscova, el și Gușă au fost preluați de reprezentanții NovoCom. Pe parcursul celor câteva zile cât cei doi au stat în Rusia, reprezentantii NovoCom au fost cei care le-au făcut agenda și au stabilit întâlniri cu oamenii din anturajul lui Putin.

“Lucrat” de dosar

Informațiile pe care Năstase și Iliescu le primeau de la servicii în legătură cu activitatea cuplului Popa-Gușă și legătuile acestuia cu grupuri de influență din Federația Rusă au determinat în cele din urmă divorțul de PSD. Lui Gușă i s-a arătat ușa PSD-ului, la pachet cu Mircea Popa, care l-a urmat fără rezerve. Odată cu accederea în PD și câștigarea alegerilor de către Alianța D.A., informațiile cu privire la activitatea “dublă” a lui Gușă au ajuns și pe masa lui Traian Băsescu, la puțină vreme după ce a câștigat șefia statului. Potrivit surselor noastre, dosarul i-a fost prezentat președintelui, în momentul în care Gușă era în cărți pentru una dintre funcțiile importante în stat, respectiv șefia SRI, dar și conducerea Ministerului Administrației și Internelor. În cele din urmă a fost lăsat și fără președinția grupului parlamentar PD din Camera Deputaților. A urmat scandalul legat de plecarea din partid al grupului Gușă-Șandru și Pavelescu și înființarea Partidului Inițiativa Națională. Pentru că avea nevoie de acces la documente din Parlament, Popa a devenit consilierul parlamentar al deputatului Pavelescu, la ora aceasta fiind încă alături de Gușă.

Precizăm faptul că, în ciuda insistențelor noastre, Cozmin Gușă nu a putut fi contactat pentru o poziție oficială în legătură cu aspectele prezentate în materialul de față.

Se simte “lucrat”

După plecarea lui Gușă din PD, au început să răsufle, inclusiv din zona foștilor colegi de partid, informații privind apropierea sau implicarea acestuia în servicii interne și externe. Gușă a încercat de fiecare dată “să se scoată”, participând la diverse emisiuni televizate sau dând interviuri în presă, în care susținea că serviciile românești lansează la adresa sa “scenarii dâmbovițene” privind legăturile sale cu anumite servicii rusești.

“Mă simt lucrat de serviciile secrete din România!”, spunea Cozmin Gusă, în primăvara lui 2005. La emisiunea “Nașul” de pe B1 TV, afirma că i-au fost aduse de catre serviciile secrete acuzații privind legăturile sale cu serviciul secret al Federației Ruse. Informația, aruncată în zeflemea cu scopul de a dilua subiectul, tocmai în momentul în care foști colegi democrați pregăteau lansarea în presă a informației, a avut scopul propus. Evident, Gușă contesta că între el și serviciul secret al Federatiei Ruse ar exista vreo legatură și susținea că plecarea din PD I s-ar trage din cauza declarațiilor privitoare la PD și Traian Băsescu.

În prezent, Gușă își pregătește candidatura la președinție, aspect recunoscut într-un dialog cu reporterii ziarului nostru. Evident, și în acest demers, este sprijinit total de mentorul Mircea Popa, cel care o consiliază și pe Lavinia șandru realizându-I mare parte din “dezvăluirile-șoc” cu care iese pe sticlă.

Memoranda ONAC

Trustul GAZETA