Drumul către cartea universală

Conf. Univ. Dr. Corina Teodor este director al Bibliotecii Județene Târgu Mureș și specialist în istoria istoriografiei. Are o susținută activitate științifică, concretizată în studii, articole și cărți de specialitate. Corina Teodor este implicată și în procesul de învățământ universitar, activând în cadrul Universității “Petru Maior” din Târgu Mureș. Din publicațiile sale amintim: “Coridoare istoriografice. O incursiune în universul scrisului ecleziastic românesc din Transilvania anilor 1850-1920”, “Biserica ortodoxă română din Transilvania și unirea religioasă în cursul veacului al XVIIIlea” sau “Presa Universitară Clujeană”.

Narcis Martiniuc: Ce fel de acțiuni și proiecte culturale sau administrative are în vedere biblioteca în anul 2006?

Corina Teodor: Referindu-ne la proiectele care vizează din punct de vedere cultural și al dotării tehnice instituția noastră, vreau să subliniez scopul ei major, acela de a fi o instituție în serviciul comunității locale, cu particularismele multietnice și multilingvistice. Astfel, creșterea numărului de cititori activi mai ales în ultimul deceniu impune modernizarea la standarde europene a tuturor serviciilor executate în bibliotecă, mai ales a celor legate de circulația documentelor din momentul achiziției și până la trecerea lor spre lectură cititorilor, ca și cele care implică depășirea furnizării de informații doar prin tradiționala carte. Împrumutul automatizat, pragmatismul difuzării informațiilor prin sistemul “întreabă bibliotecarul”, accesul la documente electronice, posibilitatea consultării în orice moment a bazei de date prin calculator, chiar și de la distanță, reprezintă azi nu doar proiecte utopice, ci doleanțe firești ale oricărui cititor.

Rep.: Cum a început totul?

C.T.: În anul 1996, Biblioteca Județeană Mureș a fost integrată, alături de alte biblioteci publice, într-un proiect național de informatizare și a achiziționat programul TINLIB, cu care se operează doar la sediul central, atât pentru catalogarea curentă și retrospectivă a cărților, cât și pentru evidența cititorilor. În paralel, Biblioteca Teleki Bolyai folosește un mic program de evidență a publicațiilor proprii. Din punctul de vedere al informatizării, noutățile au apărut la sfârșitul anului 2005, când Biblioteca Județeană Mureș a fost integrată ca bibliotecă publică pilot într-un amplu program de informatizare, coordonat de Institutul Național de Informare și Documentare și Universitatea Politehnică din București, prin care va fi conectată la bazele de date ale unor mari biblioteci din țară și din străinătate și va fi dotată cu un program nou, Alephino. Sediul central și Biblioteca Teleki Bolyai vor fi conectate la același server și vor folosi același soft. Sperăm că această importantă modificare tehnică, ce se va produce la sfârșitul lunii iunie, să aducă după sine modernizarea în adevăratul înțeles al cuvântului al tuturor serviciilor oferite în bibliotecă. Prin noul soft, Alephino, unul foarte modern, dezvoltat din Aleph, care se folosește azi în bibliotecile universitare de la noi, probabil în viitor va fi achiziționat și de Biblioteca Națională. Sperăm să optimizăm atât munca bibliotecarilor, dar și să oferim cititorilor posibilitatea accesării on-line a catalogului nostru, ca și în mod simultan a cataloagelor tuturor bibliotecilor universitare din țară care sunt deja integrate în acest proiect: BCU București, BCU Iași, BCU Cluj și BCU Timișoara. În special pentru cititorii noștri care provin din lumea școlară, elevi, studenți și profesori, considerăm că acest pas ar fi unul foarte util, oferind imediat răspunsul în legătură cu opțiunile lor de lectură.

N.M.: Ce ne puteți spune despre proiectele culturale?

Rep.: Din punct de vedere al proiectelor culturale, Biblioteca Județeană Mureș continuă tradiția unor aniversări culturale, astfel că lunar, prin mese rotunde, conferințe, expoziții de carte, concursuri școlare, evidențiem momente istorice mai importante, într-o re-lectură modernă, în ton cu aspirațiile intelectuale ale celor ce aparțin secolului XXI, după cum încercăm să evocăm personalități reprezentative ale științei și culturii locale, dar și universale. Între proiectele culturale imediate, de mare interes, mi se pare momentul aniversar Columb – 500 de ani de la moarte -, organizat de bibliotecarele de la secția pentru copii. De asemenea, în luna noiembrie, Biblioteca Teleki Bolyai va organiza o expoziție de carte cu totul specială, dedicată comemorării a 150 de ani de la moartea lui Bolyai Farkas, după cum secția de artă va gândi un moment special pentru centenarul Corneliu Baba, în aceeași lună. Desigur, acestea sunt doar câteva exemple din acțiunile noastre culturale.

N.M: Aș dori să ne oferiți niște informații privind posibile modalități de colaborare cu alte instituții culturale mureșene, județene, naționale sau internaționale.

C.T: Referitor la modalitățile de colaborare cu alte instituții, gândim acest aspect ca o mare provocare, în condițiile în care încercăm să facem din BJ Mureș un partener atât pentru instituții din țară, cât și din străinătate. Și, ca să încep cu acestea din urmă, ne propunem încheierea unor parteneriate cu biblioteci publice din alte țări, în condițiile în care acest prim pas odată finalizat am putea accesa și fonduri europene, și, de ce nu, am deschide poarta unei interesante perfecționări profesionale, prin dialogul cu bibliotecarii din străinătate. Deocamdată am trimis mai multe propuneri de colaborare și sperăm ca această inițiativă să se concretizeze în proiecte palpabile în viitorul apropiat. Am primit și un răspuns din partea Bibliotecii Universitare și Publice din Tuzla, Bosnia Herțegovina. Însemnătatea unor astfel de parteneriate devine foarte stringentă pentru toate bibliotecile publice, în contextul în care proiectele europene acordă un rol însemnat culturii, patrimoniului național și universal, nu în ultimul rând, cooperării între instituții similare din diverse țări. Astfel, în viitor, se vor deschide finanțările din fondurile Uniunii Europene pentru un nou program, Cultura 2007, doar prin reunirea în același proiect a unor instituții similare din mai multe state europene.

Dorim de asemenea să colaborăm foarte strâns în viitor cu instituții de cultură din județ, mă gândesc bunăoară la o acțiune comună cu Muzeul Județean, dedicată în septembrie Zilelor europene ale Patrimoniului, în condițiile în care am putea împreună sensibiliza concitadinii vizavi de bogățiile patrimoniale deținute.

N.M.: Ce ne puteți spune despre colaborarea cu liceele mureșene?

C.T.: N-am omis nici posibilitatea unei colaborări cu instituțiile de învățământ din județ, de la gimnazii și licee, pe care dorim să la călăuzim cât mai des spre bibliotecă, la universități, în mod special Universitatea Petru Maior. Astfel dorim să colaborăm direct în cadrul practicii studenților de la Litere și Istorie, în forma unei participări active a studenților practicanți la activitățile bibliotecii. De asemenea, anumite acțiuni desfășurate în anul trecut, ca de exemplu Ziua vârstnicilor – 1 octombrie, le dorim dezvoltate prin colaborarea cu anumite ONG-uri, astfel ca biblioteca să fie într-adevăr un centru al comunității. Anul trecut am avut plăcuta surpriză a unei bune colaborări cu editurile mureșene care au oferit prin intermediul acestei manifestări cărți drept dar vârstnicilor prezenți în acea seară la bibliotecă. Majoritatea cititorilor noștri sunt elevi și studenți, statistica din 2005 fiind cea care arată că procentul este de 70 la sută.

Colaborarea cu Academia Română

“Dorim să colaborăm în plan științific cu instituții reprezentative, ca Institutul de Cercetări Socio-Umane al Academiei Române, cu care avem în plan organizarea unui colocviu internațional, în septembrie, intitulat “Interferențe iluministe europene”, la care să invităm cercetători de valoare din domeniul istoriei, filologiei și teologiei.

Gândul a pornit de la aniversarea în acest an a 200 de ani de la moartea marelui iluminist român, Samuil Micu, a cărui operă a marcat veacul și s-a aflat în convergență cu sistemul ideatic european.

Acest gând inițial s-a transformat ulterior în proiectul unui colocviu internațional, prin care să reunim la masa dialogului cercetători pasionați de veacul iluminist.

Un prilej suplimentar de a populariza tezaurul nostru de carte veche, în care se regăsesc o parte a lucrărilor lui Samuil Micu, Gheorghe Șincai și Petru Maior”.

Momentul Eliade

“Îmi face plăcere să amintesc momentul comemorativ Mircea Eliade, desfășurat în luna aprilie, în cadrul Săptămânii naționale a bibliotecilor, la care am avut bucuria să-l avem invitat pe domnul Walter Fotescu, unul din traducătorii operei ilustrului savant, alături de o cititoare foarte pasionată de Eliade, colega noastră, Csiki Emese, ca și centenarul Pierre Curie, desfășurat sub patronajul responsabilei secției de carte tehnică, Emilia Vidican, în colaborare cu elevii de la Liceul de Chimie.”

A consemnat Narcis MARTINIUC