Bețe în roate pentru ambulanțe
În fiecare lună, angajații Serviciului de Ambulanță a județului Hunedoara ajung la peste 4.000 de solicitări. Luna trecută, de pildă, 1.280 au fost cazuri de urgență majoră, dintre care 20 au fost stopuri cardio-respiratorii, cinci fiind resuscitate și 40 de accidente rutiere. Tot din categoria cazurilor de urgență majoră au făcut parte accidentele vasculare cerebrale, politraumatismele grave, printre care amputațiile, fracțiunile deschise, căderile de la înălțime, arsurile și electrocutările.
Odată cu introducerea numărului unic 112, angajații Serviciului de Ambulanță a județului Hunedoara sunt mult mai feriți de contactul direct cu apelanții, iar numărul de apeluri false s-a redus aproape de zero. „Ne confruntăm totuși cu diverse categorii de riscuri. Nu o dată se întâmplă să intervenim în forță în cazuri de urgență majoră, să nu mai apucăm să ne punem mănușile și intrăm în contact direct cu sângele pacienților, care ne spun ulterior fie că au sifilis, SIDA, hepatită, tuberculoză. Atunci când suntem chemați la cazuri de intoxicații cu monoxid de carbon, oamenii noștri trebuie să intre în locuințele respective pentru a acorda primul ajutor. De asemenea, intrăm sub mașinile distruse în accidentele rutiere, la victime, pentru a le acorda primul ajutor. Se întâmplă uneori să fim agresați verbal, iar anul trecut, câțiva angajați ai Ambulanței din Petroșani au fost bătuți pur și simplu de cei care i-au apelat, fără nici un motiv temeinic. Tot anul trecut, unul dintre pacienți, odată ajuns în mașina de urgențe de gradul zero, a început să distrugă aparatura din interior”, explică Mihail Cerbiceanu, directorul Serviciului de Ambulanță Hunedoara.
În urmă cu o săptămână, o mașină de urgențe de tip B1 a fost implicată într-un accident la ieșirea din orașul Geoagiu. șoferul mașinii care a distrus ambulanța în proporție de 30 la sută a fugit de la locul accidentului. „Este a șasea mașină a noastră implicată în accidente care nu se produc din vina noastră”, adaugă Mihail Cerbiceanu. O parte dintre persoanele care apelează numărul 112 pentru a solicita o ambulanță își pierd răbdarea atunci când la celălalt capăt al firului li se cer date cât mai amănunțite despre locația în care se află victima, dar și despre starea sa de sănătate. „Unii aparținători au impresia că se pierd astfel minute prețioase. Nimic mai fals, pentru că în acest timp mașina pleacă deja în direcția lor, însă li se cer date suplimentare pentru a cunoaște cât mai exact situația reală. Cetățenii mai trebuie să înțeleagă că există a anumită ierarhie a gradului de urgență și că niciodată nu vom avea 100 de mașini care să se deplaseze în toate locațiile, simultan”, încheie Mihail Cerbiceanu.
Apeluri doar pe jumătate
Dispeceratul Centralizat pentru Coordonarea Intervențiilor din Mureș (DCCI) reprezintă un proiect unic în România. La nuămrul 112, dispecerii repartizează apelurile serviciilor SMURD, Ambulanță, Pompieri, Jandarmerie sau Gardieni Publici.
Jumătate din apelurile care sunt înregistrate în fiecare zi de dispeceri nu au nici o legătură cu urgențele medicale sau de altă natură. Între injurii și aberații, dispecerii recunosc că au mari probleme în a rezista psihic unei zile de lucru. Toate apelurile recepționate sunt înregistrate și localizate, iar amenda pentru apeluri false este de 500 de lei. Cu toate acestea, numărul acestor apeluri nu a scăzut în ultimul an. În 2005 s-au înregistrat patru alarme false de incendiu și una de amenințare cu material explozibil în școală.
În ceea ce privește cazurile medicale, acestea de împart în trei categorii. Codul roșu este folosit în cazul urgențele de grad zero și unu, care necesită o soluționare urgentă. Codul galben se referă la cazurile complicate, dar care nu pun în pericol viața pacientului, iar codul verde este rezervat cazurilor medicale de grad trei.
Diana PURDEA
Corina ALBOTA
