Votezi, nu votezi, mandatul trece…

Consilierii judeţeni mureşeni se ghidează după un principiu sănătos

La Consiliul Judeţean Mureş toate merg după cum vor muşchii lui Virag şi Vasluianu. Fondurile şi bunăvoinţa conducerii se alocă în funcţie de interesele de partid. Adică de interesele PSD şi UDMR. În afara liberalilor care mai cârâie din când în când, opoziţia îşi face foarte rar auzită părerea. Consiliul subvenţionează instituţii ce an de an trec prin frisoanele falimentului din cauza lipsei de fonduri. La fel unele primării din judeţ.

În C. J. Mureş sunt puţini oameni care contează cu adevărat. Mulţi membri fac figuraţie. De multe ori habar nu au ce votează. Apasă pe buton cu gândul la afaceri sau la ce-a mai gătit soţia acasă. Din cei 41 de membri, 17 aparţin UDMR. Cei mai vizibili sunt, în afara preşedintelui Virag Gyorgy, Benedek Imre, Szalkay Carol şi încă vreo trei. Restul se ghidează după ce spune partidul. Csomoss Benedict se mai trezeşte vorbind fără acordul expres al conducerii, dovedindu-şi în acest fel “indisciplina”. În general însă pentru UDMR e clar, prioritare sunt proiectele de hotărâre privind zonele locuite preponderent de maghiari. Aici, nimic nu trece de ochiul vigilent al tartorilor din consiliu. S-a ajuns ca în ultima şedinţă, doctorul Benedek să îi ceară explicaţii agronomului Ioan Cotuţiu, privind lipsa localităţilor din maghiarime în planificarea privind expoziţiile şi târgurile de animale! Totul se opreşte la vorbe. UDMR încă nu a reuşit să îşi convingă primarii să pună în aplicare aşa cum se cuvine legea retrocedării terenurilor şi pădurilor, cu toate că apariţia acestor prevederi legislative a fost unul dintre dezideratele Uniunii. Despre proiecte concrete de dezvoltare ale zonele maghiare, care sunt de multe ori cele mai sărace, nici vorbă. Mai bine săraci, dar de-ai noştri.

Legea o fac ei

PSD are acum 8 consilieri judeţeni. De-a lungul celor aproape trei ani grei de guvernare, trei consilieri din opoziţie au rupt rândurile şi au dat colţul înspre social-democraţie: hidrologul Ioan Chioralia (ales pe listele PD), profesorul Petru Curticăpean (ex-PUNR) şi gazistul Flaviu Ionescu (ex-APR). De curând PSD a pierdut un consilier prin demisia lui Alexandru Frătean, care a renunţat la funcţie pentru un post de director în administraţia centrală. Oricum colegii s-au bucurat că au scăpat de el pentru că era o prezenţă extrem de rară la şedinţe. Cel care face jocurile este Ioan Vasluianu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean şi eminenţa cenuşie a acestuia. Despre el se spune şi că este principalul actor când vine vorba de presiuni asupra primarilor din judeţ pentru a trece la PSD. Normal, cu promisiunea că odată ce apare adeziunea apar şi fondurile.
În rest în PSD singurul care mai are accese de independenţă este Valer Gâlea. În ceea ce îl priveşte pe vicele Emil Groza, alegerea lui în această funcţie este pusă pe baza faptului că în acest fel Ioan Vasluianu îşi poate continua afacerile nestingherit. 

Opoziţia unită

Liberalii, mândri de achiziţiile din acest “mini mercato” de iarnă, formează acum cel mai mare grup de consilieri, după cel al UDMR. Dintre cei 9, între care numai Mihai Antonie şi Vasile Macarie sunt liberali sadea, cel mai vizibil este fostul peunerist Teodor Giurgea. Ca lider al grupului PNL el îşi face auzită des vocea şi nu uită să se implice în problemele ce privesc transportul, domeniu în care deţine afaceri.
Dintre foşti tărănişti, ajunşi prin forţa împrejurărilor liberali, mai activi sunt Ileana Panţuru şi Laurenţiu Nicula. 
Unul dintre oamenii cheie ai CJ este preşedintele comisiei de buget-finanţe, Victor Suciu, ultimul mohican peunerist, care în ciuda deselor invitaţii atât din partea PSD şi PNL cât şi a PRM a declarat că rămâne pe poziţii. Grupul PRM reprezentat de pensionarii Ion Grozea şi Ludovic Dogar şi de eterna tânără speranţă a naţionalismului mureşean, Horaţiu Şerb, tace, în general mâlc, pe la şedinţe.
O situaţie cu potenţial de scandal a apărut în urma demisiei lui Alexandru Frătean, ales pe listele PD şi trecut la PSD. Legal, locul de pe listă revine Partidului Democrat, însă la următoarea poziţie de pe listă se află Doina Raţă, agăţată şi ea de partidul de guvernământ. Potrivit unor informaţii neoficiale, Frătean ar fi anunţat-o pe fosta lui colegă de mişcare, iar aceasta ar fi încercat o reînscriere în PD. În cazul în care Doina Raţă nu va fi “omologată”, următorul pe listă este Gheorghe Sămărghiţan, un fidel al partidului condus de Băsescu.
Cei din partidele de opoziţie nu pot face prea mare lucru, chiar dacă nu le convine un proiect de hotărâre. Singura situaţie în care o decizie poate fi blocată este dacă legea cere ca ea să fie aprobată cu două treimi. În celelalte situaţii hotărârile se iau practic în Delegaţia Permanentă, votul fiind o simplă formalitate.

Cum se împart banii?

CJ încearcă în fiecare an să împartă săracia din buget instituţiilor subordonate: Filarmonica, Biblioteca Judeţeană, Biblioteca Teleki, Ansamblul Mureşul, Teatrul Ariel, revistele Vatra şi Lato, Aeroportul Târgu Mureş, Direcţia pentru Protecţia Copilului, Şcoala de Arte, Muzeul Judeţean, Palatul Culturii, Muzeul Judeţean şi Muzeul de Ştiinţă şi Istorie. Nici una dintre aceste instituţii, în afară probabil de Şcoala de Artă, nu reuşeşte să se autofinanţeze. Ce să mai vorbim despre primăriile din comunele mureşene, dintre care multe s-au văzut puse în situaţia de a-şi închide porţile. Cu toate acestea, oricât ar fi de sărac, Consiliul Judeţean coordonează lucrări de mare anvergură, cum ar fi lucrările de reparaţii la drumuri sau de infrastructură ce sunt supervizate vultureşte de către bătrânul Gianni Vasluianu.
Când vine vorba de banii acordaţi comunelor situaţia e oarecum asemănătoare. Adică, ai şanse să obţii fonduri dacă eşti membru UDMR sau PSD. Dacă, din greşeală ai o altă orientare politică şi ţi-ai păstrat-o linge-te pe bot de bani. Nu e aşa? Păi dacă fraierii de alegători n-au pus ştampila pe trandafiri sau pe lalaea, dă-i naibii. Să rabde. Ceea ce nu vă dorim şi vouă.