Vrem oraş la Sărmaş!
Putin mai jos, unde toate se îngramadesc, intru în liceu. La prima impresie am crezut ca e vacanta. Si asta pentru ca se varuia pe hol. Dar era vorba de o pregatire a aspectului scolii, pentru ca la sfârsit de saptamâna erau asteptati niste oameni importanti. Exista doar doua sectii, dar foarte puternice: filologie si stiinte sociale. În ultimii ani s-au obtin primele locuri pe judet, si datorita profesorilor, care nu ezita sa-si lase corigente chiar si rudele. Acea dotare a liceelor cu laboratoare de informatica o întâlnim si aici. Investitii de peste un miliard.
Lacasul de cultura are o functiune multipla. Vineri si sâmbata seara e discoteca. Am aflat ca tot aici se tin si nuntile, dar n-am idee în care zi a saptamânii, pentru ca cei care fac discoteca au un contract bine pus la punct, desigur, în favoarea lor. Câtiva batrâni care stau în apropiere spun ca stiu toate “zgomotele” pe de rost. Nu le-ar strica viitorilor oraseni, si aici ne referim la administratie, sa ia niste masuri. Pentru tarifele de nunta s-au luat… bani. Cam 25 de milioane. Iar barul din podul caminului e non-stop. Rusinos, ca sa nu zic mai multe.
Sarmasul are doua trupe de dansuri populare românesti si unguresti si un cor de cântece bisericesti, coordonat de tânarul parinte Daniel. În rest, viata culturala e salvata de Biblioteca. Una bine dotata, care primeste trimestrial câte zece milioane, fiind puternic implicata în diferite manifestatii mai mult sau mai putin culturale.
Economia
Tot în acele cladiri functioneaza si o banca iar în preajma se afla si un parc fara banci. Motivatia lipsei acestora a fost ca: “Le mai muta tinerii!” Dar aceasta întrebare a mai dat si solutii. Primarul a început sa se gândeasca afirmând ca “N-ar fi asa de greu sa facem niste banci. Mai ales ca avem fabrica de mobila care ne poate ajuta!”. Pai, atunci faceti! Aceasta fabrica de mobila cu capital româno-francez a mai rezolvat din bataile de cap ale administratiei. Am auzit ca vin aici la lucru si din Ludus. Un alt atu al Sarmasului este gazul metan. Are doua statii de comprimare care asigura aprovizionarea cu gaz a unui numar mare de orase, inclusiv capitala. Are schele de foraj, conducte magistrale si o sucursala a Distrigaz Nord SA. Sunt si doua brutarii, industria acoperind aproape integral forta de munca activa care nu se ocupa de agricultura.
Exista opt societati agricole care lucreaza peste jumatate din suprafata arabila a comunei. Si din aceasta cauza se duc bataliei pentru orice palma de pamânt. În aceeasi situatie sunt si padurile si pasunile. Daca alte primarii detin sute de hectare de padure pentru ca nu sunt revendicate sau oamenii nu se constituie în asociatii, aici Primaria are o amarâta de padure pe care tiganii sunt pe cale s-o rada.
În Sarmas este apa curenta, canalizare si statie de epurare. Mizeria, dupa câte am constatat, depinde, doar de cetateni. Sunt strazi curate si îngrijite, chiar asfaltate si strazi unde se observa indiferenta cetatenilor de la o posta. Poate n-ar strica pe ordinea de zi niste amenzi mai usturatoare.
Vesnicia credintei
Lacasele de cult sunt la fel de variate ca si populatia. S-a pastrat si Biserica greco-catolica, s-au ridicat si cladiri ultramoderne pentru diferite culte, cu alte cuvinte exista o libertate religioasa totala. Ceea ce domina însa ca lacas de cult nu sunt marile biserici construite recent, ci bisericuta devenita muzeu, de pe dealul Sarmasului. Rugaciunile si voia lui Dumnezeu au facut ca icoanele si cartile vechi furate de aici sa fie gasite si în mare parte recuperate. Un lucru foarte neplacut si care strica tot aspectul comunei este vechea poveste a placutelor bilingve. Primarul marturiseste: “Într-adevar este vina mea, pentru ca nu am schimbat placuta! Dar de fiecare data când se schimba, se revopseste. Se stie cine sunt, dar stiti cum e!”. Da, stim cum e! Trebuie sanctionati ca atare!
