Conturi inundate

Seria inundațiilor din ultimii ani a constituit un bun prilej pentru diverși oameni de afaceri de a-și consolida veniturile. În județul Mureș, SC Socot a obținut aproape toate lucrările de reabilitare. Pe Valea Mureșului Superior proiectele au fost atribuite an de an acelorași societăți. Nici una dintre firmele câștigătoare nu a respectat termenele de finalizare ale lucrărilor.

Deși Administrația Națională “Apele Române” a alocat, prin intermediul direcțiilor județene, fonduri uriașe pentru aceste lucrări, atribuirea lor s-a făcut respectând strict sumele alocate de Guvern. Astfel, fiecare dintre direcțiile care au atribuit lucrări s-a limitat la un număr restrâns de firme cu care să colaboreze, chiar dacă echitabil ar fi fost ca selecția executanților să se facă după criteriile ofertei cele mai favorabile. În județul Mureș, contractele încheiate pentru execuția lucrărilor hidrotehnice s-au făcut mai mult pe criterii relaționare. Unele dintre societățile care au lucrat aici au tot fost declarate câștigătoare ale licitațiilor ani grei la rând. Să le luăm pe rând!

Inundațiile: problema statului, bucuria firmelor private

Lucrările de corectare a cursurilor pâraielor realizate pe Valea Mureșului Superior, dar și pe Valea Gurghiului, au fost scoase la licitație în anul 2005, în regim de urgență, fondurile fiind dirijate de către Consiliul Județean Mureș, după avizul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență. Astfel, lucrările de regularizare și refacere a zidului de sprijin de pe pârăul Gudea au fost adjudecate, pe rând, de către firmele SC Mif SA prin contractul cu numărul 113/18.11.2005 în valoare de 154.129 RON, SC Emivas Cons SRL, prin contractul 114/18.11.2005 în valoare de 247.813 RON și SC Globe Trotters, prin contractul 143/05.12.2005 cu o valoare ce depășește 240.000 RON. În timp ce la Răstolița, mai precis în zona pârâului Călian, îndiguirile au fost realizate de către Con Forest SRL Suceava. Modalitatea de atribuire a acestor lucrări a fost negocierea directă, cu o singură sursă, conform prevederilor pentru situațiile de urgență. Convenabil, nu?

Aceleași “firme”, alte proiecte

Inundațiile din 2006 au dat valori și mai semnificative graficelor de execuție pentru lucrările de corectare ale cursurilor pâraielor transformate în torenți. Astfel, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor a direcționat pentru Bazinul Hidrografic Mureș o sumă de 806 miliarde ROL pentru refacerea infrastructurii de apărare împotriva acestor calamități. Surprinzător sau nu, câștigătorii licitațiilor au fost însă aceleași societăți care și-au adjudecat lucrările și în 2005. Astfel, corectarea torenților în Bazinul hidrografic Jârca, lucrare repartizată către MIF SA are ca valoare totală 1.077.400 euro, iar pentru Bazinul Hidrografic Tihu, licitație câștigată de societatea suceveană Con Forest, obiectivul de investiție necesită 444.000 euro. Lucrările de amenajare a râului Iod au suplimentat veniturile Hidroconstrucția Cluj cu aproximativ 495.000 Euro, iar asta numai în acest an. De asemenea, mai trebuie să amintim faptul că “afacerea” desfășurată în perimetrul comunei Răstolița și adjudecată de către SC Hidroconstrucția încă din 1996 a mai adus de-a lungul timpului în conturile societății clujene alte 127 miliarde de lei. Hidroconstrucția este una dintre cele mai mari companii de construcții de pe piață, cu o cifră de afaceri de 156 milioane de euro. Sume uriașe sunt investite deci anual în lucrări a căror valoare nu se justifică. Iar asta nu o spunem noi, ci specialiștii din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Mureș. ” Mă întreb unde se duc acești bani? De exemplu, în zona Tihu nu există decât vreo două cabane. În rest, nimic. De ce ar fi nevoie de o investiție de sute de mii de euro? Nu știu”, susține Abran Peter, doctor inginer în cadrul APM Mureș.

Socot, “prietena” Direcției Apelor

Restul lucrărilor desfășurate la nivelul județului au fost atribuite la fel de curios. Iar asta deoarece, Direcția Apelor Mureș s-a limitat la un număr restrâns de firme cu care să colaboreze. Spre exemplu, SC Socot este titulara mai multor proiecte de anvergură. Astfel, una dintre cele mai importante investiții adjudecate de către Socot este amenajarea hidroedilitară a Bazinului Hidrografic Niraj, lucrare evaluată la 874 miliarde de lei. Lucrările de pe Niraj au fost demarate în 1988, dar au fost întrerupte periodic din lipsă de bani. O altă lucrare adjudecată de SC Socot este amenajarea râului Mureș în zona Vidrasău-Cipău. Lucrările de construcție la acest dig au început în august 2003 și teoretic urmau să fie finalizate în decembrie 2004. Termenul nu a fost însă respectat, fiind prelungit în repetate rânduri. În zona Iernut, lucrările de amenajare a râului Mureș au fost licitate și câștigate tot de către SC Socot. Și aici lucrările erau stabilite a fi finalizate în septembrie 2004, deși au început în noiembrie 1996. Și în acest caz, Socot a nesocotit prevederile contractuale. Pentru realizarea acestui obiectiv s-au prevăzut fonduri de 1,8 milioane de euro, jumătate finanțare a Băncii Europene de Investiții (BEI). Și tot în 2004 urmau să fie recepționate lucrările de amenajare a râului Târnava în zona Suplac, Adămuș. Nici acest contract nu s-a derulat însă în termenele stabilite. De asemenea, lucrările de amenajare hidrotehnică pe râul Gurghiu au fost scoase la licitație în anul 2002. Proiectul în valoare de 279 de miliarde de lei a fost atribuit tot SC Socot. În fine, o altă licitație de reabilitare a malurilor Mureșului a fost câștigată de către SC Cois Italia, pentru 144 de miliarde de lei. Lucrările pentru regularizarea pârâului Râpa din zona localității Vătava urmează a fi scoase la “mezat” cât de curând. Așadar, conturile societăților vor continua să se umfle precum apele pe timpul inundațiilor…

Explicațiile Direcției Apelor Mureș

“Aceste societăți lucrează de foarte mulți ani în această zonă din cauza faptului că numărul lucrărilor de amenajare hidrotehnică este foarte mare. Și nu au avut suficient timp să le finalizeze”, David Csaba, directorul Direcției Apelor Mureș.

Nereguli descoperite de APM

“Pentru ca o societate câștigătoare a unei astfel de licitații să poată începe lucrările trebuie să primească un acord de mediu. În cazul Bazinelor Hidrografice Jârca, respectiv Tihu, avizul a fost negativ deoarece am considerat că sumele investite sunt prea mari. Și nu justifică adevărata valoare a lucrărilor. Ca să nu mai vorbim despre faptul că în viitor există presiuni de corectare a torenților și în zona Parcului Național Călimani. Care reprezintă o arie protejată de către Academia Română. Nu voi fi niciodată de acord cu acest lucru. Însă presiunile pentru obținerea unor astfel de licitații în această zonă sunt foarte mari”, a declarat inginerul Abran Peter din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Mureș.

Alex ȘERBAN