Oltenii cotropesc Romvelo

Activitatea unicului producător român de anvelope moto-velo este bulversată de un SRL din Craiova

“ROMVELO este mâncat de firmele persoanelor din conducere şi eu nu pot să fac nimic. Se fură acolo prin toate compartimentele, de la aprovizionare până la cantină. E o mafie acolo cum nu vă imaginaţi.” (Craioveanul Constantin Zaharia, proprietar a 45 % din Romvelo)

Încă de pe vremea Răposatului, fosta Fabrică de Anvelope Luduş, actualmente ROMVELO SA, era unicul producător autohton de anvelope şi camere moto-velo. Pe atunci, în fabrică lucrau aproape 3000 de angajaţi. Până în 1999, când a fost integral privatizată, din fabrica din Luduş a furat cum se fura din toate fabricile de stat. Înainte de privatizare, în 1998, ROMVELO SA înregistra pierderi de anuale de circa 4 miliarde. Între timp, numărul de salariaţi a scăzut la mai puţin de 350. Un adevărat dezastru social pentru un orăşel de nici 20.000 locuitori, sărac lipit, cum este Luduşul. Un dezastru şi mai mare s-a dovedit însă a fi însă prezenţa la Luduş a sereleului craiovean ZRC, care a achiziţionat 45 % din fabrică.

În iunie 1999, conform informaţiilor furnizate de Direcţia Comunicare din cadrul APAPS, fostul FPS a vândut pachetul său de 44,48% din acţiunile ROMVELO prin licitaţie. Câştigător a fost desemnat societatea ZRC Invest SRL Craiova, controlată de soţii Rodica Elena şi Constantin Zaharia. Celălalt acţionar semnificativ al ROMVELO (47% din acţiuni) este SIF Transilvania Braşov, al cărui şef de reprezentanţă pe judeţul Mureş, Emil Grama, face chiar parte din Consiliul de Administraţie al societăţii. De asemenea, directorul general, Ioan Borda, deţine alte circa 5%. Până în 1999, ZRC Invest a fost distribuitorul produselor ROMVELO SA în zona de sud a ţării, iar amiciţia dintre patronii craioveni şi directorul general al ROMVELO SA, Ioan Borda, era de notoritate. Potrivit informaţiilor noastre, ZRC Invest a intrat în posesia a aproape jumătate din acţiunile ROMVELO SA, plătindu-le chiar cu banii fabricii din Luduş. Mai precis, sereleul din Craiova a vândut anvelope şi camere de la ROMVELO omiţând, ani la rând să le plătească. În schimb, cu banii respectivi a achiziţionat cele 44,48% din acţiunile fabricii.

“I-aş schimba pe toţi ca pe mărgele”

După privatizarea dubioasă descrisă înainte, ROMVELO SA a început să raporteze profituri (câteva sute de milioane în 1999, peste 1 miliard anul trecut) însă între timp, amiciţia dintre patronul Zaharia şi directorul general al ROMVELO, Ioan Borda, s-a dus pe apa Mureşului. Cei doi se află acuma într-un conflict deschis, a cărui miză este controlul asupra fabricii din Luduş.
Omul de afaceri craiovean Constantin Zaharia a declarat pentru “Gardianul” că nu se poate pune cu mafia locală: “ROMVELO este mâncat de firmele persoanelor din conducere şi eu nu pot să fac nimic. Am 45%, SIF Transilvania Braşov 47%, iar directorul Borda 5%. Directorul de la ROMVELO este pus acolo de SIF Transilvania, prin reprezentantul său zonal, Emil Grama. El cu Borda sunt consăteni şi prieteni foarte buni. Împreună controlează fabrica; se fură acolo prin toate compartimentele, de la aprovizionare până la cantină. E o mafie acolo cum nu vă imaginaţi. Dacă aş putea să iau decizii, i-aş schimba ca pe mărgele, dar nu am nici o putere. Am investit acolo o grămadă de bani şi mi-am mâncat patru ani din viaţă. Am făcut o grămadă de plângeri peste tot, dar nimic. Contracte sunt, facem exporturi în Anglia, Franţa, Germania, dar se lucrează mult la negru. Sper să îmi pot vinde curând acţiunile de acolo şi să scap de probleme, că nu mai pot”, a precizat Zaharia.

Borda contraatacă

“Nu se vinde nimic la negru. Am dat 150 de oameni afară din fabrică pentru că furau. Zaharia a cumpărat acţiunile fabricii pe banii Romvelo şi acum vine să facă talente. Mai are şi acum datorii de 1,6 miliarde către noi şi în plus ţine blocat sudul ţării (ZRC este unic distribuitor Romvelo în trei judeţe din sud, n.n.) unde a vândut foarte puţin, în valoare de aproximativ 3 miliarde de lei. Pentru el nu mai suntem buni de când i-am sistat transporturile de valve pentru cauciucuri pe care el ni le dădea mult mai scump decât alte firme. În plus, se pare că opinia lui e că luduşenii nu trebuie să mănânce, numai cei din Craiova”, e de părere directorul Romvelo, Ioan Borda. Acesta răspunde şi acuzaţiilor ce i se aduc cum că ar fi tolerat prezenţa mai multor firme căpuşă aparţinând unor directori din fabrică. Treburile merg prost la ROMVELO SA, ne mărturisea un fost salariat, din cauza puzderiei de SRL-uri care căpuşează societatea, chiar şi acum, după privatizare. Printre firmele care au luat mărfuri de la ROMVELO, dar au uitat să le mai şi plătească, se numără şi societăţile şefilor fabricii. Câteva exemple în acest sens: Antract Com SRL Luduş îi are ca asociaţi pe Maria Alexandru, şefa de cabinet a directorului general Ioan Borda, şi pe soţul acesteia, Iuliu Alexandru. Rocam Com Prod SRL este firma băiatului unei şefe la compartimentul “Transport”, Aurelia Lungu. O altă societate de acest gen este controlată de soţia vărului directorului Borda. Acesta spune însă că firmele respective nu fac decât să ia marfa, să o vândă şi să o plătească la fel ca oricare alţi comercianţi.

Totuşi profitul

Retehnologizarea parţială a întreprinderii, prin cumpărarea a două compresoare de aer şi reducerile de personal au făct ca Romvelo săa devină rentabilă. La acest lucru a ajutat şi faptul că o parte din producţie este exportată în Anglia.

Şeful reprezentanţei Mureş a SIF Transilvania, Emil Grama:
“Refuz să fac vreo declaraţie pentru că nu mă cobor la un asemenea nivel. Pe Borda l-am cunoscut doar după ce am ajuns la Romvelo. Nici măcar nu sunt consătean cu el.”

Sorin SIMION
George LUPEA