Abramburica a dat-o în bară cu orele de sport. Sportivii și profesorii mureșeni se revoltă
Decizia Ministerului Educației Cercetării și Inovării de a reteza orele de sport în școli contrazice chiar una din prevederile programului de guvernare, care vorbește, la capitolul 10 – Tineret și Sport, despre introducerea unui număr minim de trei ore de sport pe săptămână în programa școlară, conform normelor UE. În timp ce în țările europene numărul orelor de sport pe săptămână este de minimum două și tendința este crescătoare, la noi, ministrul Educației Ecaterina Andronescu, și echipa pe care o coordonează le scoate din program tocmai pe acestea. Justificarea oficialilor din Ministerul Educației este că în acest fel elevii vor avea din toamnă numai 30 de ore pe săptămână, nu 32 sau 34 ceea ce înseamnă mai mult timp liber. Iar secretarul de stat Doina Pană a declarat că au fost tăiate orele de sport, cele de limbi străine, dar și altele, din cauză că ”trei sau patru ore
trebuia să dispară de undeva”.
“Ministerul nu s-a pripit!”
Purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului Școlar Județean Mureș Adina Pui a precizat că Ministerul a luat decizia în urma analizării planurilor cadru existente și nu s-a făcut pripit. “S-a întrunit la nivel de Minister o astfel de comisie și au studiat fiecare disciplină în parte. Din păcate, unele dintre ele au avut de suferit, reducându-se numărul de ore, cum ar fi educația fizică la nivelul liceal, clasele a-IX-a și a-X-a, ce aveau în planul cadru trecut două ore, alocate pentru educație fizică iar în prezent rămân cu o oră alocată. O situație asemănătoare se petrece și la limbile străine” a explicat purtătoarea de cuvânt.
Noile planuri cadru se vor aplica din anul școlar 2009-2010. Adina Pui a mai precizat faptul că, aria de curriculum la deciza școlii se organizează în unitățile școlare în urma solicitării elevilor și părinților și nu se poate impune de conducerea unei școli.”Școala vine cu o ofertă de astfel de curriculum, iar elevii pot opta sau refuza participarea la astfel de ore” a declarat Adina Pui.
Sindicaliștii din educație,
indignați
Specialiștii în educație, sindicaliștii, dar și ministrul Tineretului și Sportului au contestat măsurile luate de conducerea Ministerului Educației, Cercetării și
Inovării. În același timp, și la nivel de județ, decizia respectivă a fost criticată și de Ioan Săcărea, președintele Sindicatului din Învățământ ”Spiru Haret”, filiala Mureș, care are circa 6.000 de membri. ”Acestea sunt niște decizii rapide, dar trebuie rumegate lucrurile și să ne consultăm să ne adunăm în jurul unei mese și apoi să vedem ce efecte pot apărea. Învățământul este un lucru foarte important, e o prioritate națională și nu ne putem juca făcând doar experimente. De 20 de ani facem experimente, chinuim și copiii și dascălii și părinții. Ajungem să construim școli foarte frumoase dotate la standarde UE și cu dascăli nemotivați, aceste modificări trebuiau discutate nu făcută descentralizarea în pripă.” a precizat Ioan Săcărea.
Odinioară, sportul era un cult
Părerile specialiștilor din sport și ai celor din educație sunt împărțite, cu privire la viitorul elevilor. Cei din învățământ cred că elevii vor fi avantajați de această reducere a orelor, iar sportivii de performanță susțin că sănătatea lor va avea de suferit și că ne putem trezi în următorii zece ani cu adulți obezi, cocoșați și sedentari.
Maestru emerit al sporturilor, reghineanul Alin Romulus Păcurar, care și-a început cariera de luptător la 14 ani ca elev și a reușit până la vârsta de 22 de ani să câștige 44 de medalii pentru România, fiind recompensat de Președinție cu titlul suprem „Meritul Sportiv clasa I”, s-a arătat dezamăgit de decizia ministrului Ecaterina Andronescu. ”Îmi pare rău că doamna ministru nu are în vedere pregătirea psihico-motrică a tinerilor elevi din România și regret faptul că a retezat orele de sport din planurile cadru. Acum 30 de ani, când eram eu tânăr sportiv, sportul era un cult al învingătorului, pentru că sportul în sine înseamnă
respect în primul rând față de sine și față de ceilalți, înseamnă un caracter integru și e arhicunoscută ipoteza că o nație sănătoasă la trup și la minte e o nație puternică. Pentru a nu ne întreba peste câțiva ani cine sunt vinovați pentru copiii cocoșați ar trebui regândite planurile cadru” a precizat fostul campion mondial.
”E vârsta la care
se dezvoltă organismul”
Profesorii de sport sunt de-a dreptul indignați de această hotărâre. Unul dintre cei mai vechi profesori de Educație Fizică din Târgu-Mureș, Szabo Ferenc este de părere că „La vârsta asta, a școlii, este nevoie de mai multă mișcare. Între 7 și 20 de ani este perioada când se dezvoltă organismul. Când toată lumea se orientează spre mărirea numărului orelor de sport, la noi se reduc. Problema este că noi ne exprimăm și alții decid. Toți cei cu care am vorbit sunt revoltați, mai ales părinții. Probabil cei care au luat această decizie fac sport după masa, pentru sănătatea lor, aspectul și forma lor fizică, fără să se gândească și la sănătatea celorlalți. Este o decizie de-a dreptul aberantă”.
Sportul unește uneori familii
Dacă la nivelul dascălilor aceste păreri pot fi interpretate ca interes personal, constatăm că tot mai mulți părinți își însoțesc odraslele în sălile de sport, făcând galerii comune și încurajând formațiile în care evoluează copiii lor. Soții Muntean, a căror fiică practică sportul, au declarat: „Noi suntem deja implicați. Demult n-am mai reușit să ne facem program comun, până ce fata n-a reușit să ne aducă la meciuri. Constatăm că putem să facem front comun, lucru pe care nu l-am descoperit până acum. Facem galerie echipei și ne simțim bine. Toți ar trebui să facă mai multă mișcare. Altfel, am fi stat acasă la televizor”.
Dezvoltarea spiritului de echipă
Problema este ce se va întâmpla cu toți ceilalți. Dacă joaca din orele de educație fizică, sub supravegherea profesioniștilor, poate să trezească pasiuni pentru această preocupare „excentrică”, după cum o consideră unii, încheiem cu o declarație a unui copil. Este vorba despre Răzvan, elev în clasa a IX-a, care are câteva kilograme în plus. Din cauza acestui handicap, este deseori scutit de la orele de sport. Acesta poate fi luat ca
exemplu pentru cei care au în mână decizia: „Fac exerciții la materii care poate nu mă vor ajuta în viață, mai ales dacă nu mă pasionează. Fac religie, unde învăț, că dacă sunt credincios, voi ajunge în Rai. Văd că fiecare luptă pe viață și pe moarte pentru supraviețuire. Munca de echipă este un vis. La orele de sport, mulți mă batjocoreau pentru fizicul meu. Acum voi scăpa de această problemă. Dacă nu voi fi bolnav, după ce termin școala, voi petrece cu prietenii prin localuri, dacă o să am un venit care să-mi permită asta. Sper să nu mă apuc de droguri sau de alte prostii!”
Robert MATEI
Mihai VEREȘ



