“De Crăciun nu se-nchide poarta”
Unul din cele mei vechi obiceiuri, specific sărbătorilor de iarnă, prin tradiție și nu în ultimul rând prin ritualul acestuia, îl reprezintă tăiatul porcului. Deși normele europene restricționează anumite etape în acest vechi obicei, mai sunt persoane care încă nu au renunțat la el, în detrimentul achiziționării din marile magazine a cărnii de porc. Un astfel de exemplu l-am întâlnit și în comuna Ogra, unde adevărații gospodari continuă acest vechi procedeu, precum și prepararea bucatelor care derivă din carnea de porc.
“Să nu răcăim
înapoi, ca găina”
După tranșarea porcului, primul lucru care se face este analiza cărnii. Pe urmă se taie carnea pentru tocăniță, sau cina porcului, cum mai este ea denumită, după care se fierbe carnea tranșată, din care se face maioșul. După maioș, carnea este tocată și se face cârnațul, în care se pun toate ingredientele necesare, usturoi, piper, cimbru, în special la maioș. Urmează apoi cașul de porc, după care se lasă un picior mare, din porcul tăiat, care se fierbe, și, ulterior, va fi consumat rece. Tradiția nu este încălcată nici de această dată, prin punerea cărnii la fum, pentru a-i conferi acesteia un gust specific.
“Din păcate nu toată lumea mai taie porc, doar cei care au posibilități financiare. Eu am zis că cumpăr porc, și împărțim în patru, la copii, astfel ca fiecare să aibă carne de sărbători. Am ținut post, dar azi am gustat și eu puțin. Am ținut regulat postul, miercurea și vinerea, dar cum am fost bolnavă, și nu aveam putere, am mai gustat câte puțin, fapt pentru care am postit doar miercurea și vinerea. Săptămâna viitoare voi posti în fiecare zi, înaintea nașterii Domnului” ne-a spus Cornelia Marian, de 63 de ani, din Ogra.
Principalele preparate culinare de sărbători sunt sarmalele, maioșul, cașul de porc, șunca, precum și supele, ciorba de perișoare. “La copiii mei, supa de tăiței le place foarte mult. Ciorba se face în special de Anul nou. Atunci nu facem supă, deoarece este o vorbă care spune că trebuie să mergem înainte în noul an, și nu să răcăim înapoi, ca găina. De anul nou tăiem curcanul, care nu lipsește în nici un an de pe masa noastră, la cumpăna dintre ani. De asemenea, de Bobotează, de Sfântul Ioan facem răcitură, deoarece așa obișnuim în fiecare an.”, povestește tanti Mariana.
Tradiții păstrate la Ogra
Dacă în zona urbană tradițiile se pierd încetul cu încetul, doar implicarea școlilor sau a bisericii mai salvând păstrarea acestora, satul păstrează încă farmecul colindelor și al celorlalte obiceiuri populare de Crăciun. “Copiilor din sat, care mai păstrează tradițiile, colindatul, li se împart cozonaci, mere. Unii nu-i lasă, dar eu totdeauna i-am primit înauntru, în casă. Eu știu că obiceiul e obicei, și din păcate alții încuie poarta. Am zis Doamne, de Crăciun nu se-nchide poarta, deoarece de-aia ține omul sărac, pentru că este flămând. Unii din păcate nu-i primesc în casă, dar eu nu le-nchid poarta, ușa casei mele este mereu deschisă pentru ei. IndifeÂrent ce persoane sunt, și ei trebuie să simtă că sunt sărbători.
Alin ZAHARIE



